Cu o prefata semnata de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan

Pe coperta: functia de unda a unei particule cuantice aflata in miscare (online.stanford.edu) 

Colectia Noua Spiritualitate este coordonata de Dumitru Constantin-Dulcan.

Mihaela Gheorghiu publica o carte de avangarda, nescrisa inca in literatura noastra stiintifica. O lucrare originala, rod al unor preocupari care au solicitat un mare travaliu si o informare ampla, extinsa inter- si transdisciplinar. Corelatiile structurale si functionale dintre om si Univers, inscrierea lor in contextul etic al traditiilor noastre spirituale confera, de asemenea, un apreciabil merit acestei lucrari. Cartea Mihaelei Gheorghiu se inscrie sub zodia fizicii cuantice care, cu sau fara voia noastra, ne trimite prin forta experimentului stiintific la acceptarea unei noi cosmologii, la o noua intelegere a conceptelor de transcendenta si spiritualitate. (Dumitru Constantin-Dulcan)

* * *

Rezultatele miilor de cercetari, dintre care unele au cel putin patruzeci de ani, confirma existenta unui mod subtil de manifestare, prin unde si campuri, a biomoleculelor, celulelor si tesuturilor. De cel putin 40-50 de ani, este demonstrata, caracterizata si cuantificata emisia de lumina biologica, de biofotoni, adica de camp electromagnetic, din toate structurile vii. Cu cat dificultatea metabolica a unui tesut este mai mare, cu atat emisia de biofotoni este mai intensa. Care este semnificatia acestui fenomen? Studentul in Medicina si Medicul sunt educati foarte vag sau deloc in aceasta directie. Este clar ca prezentarea mecanismelor de functionare a Viului nu se mai poate opri doar la codurile de semnalizare biochimica, la molecule si gene. In spatele lor opereaza coduri de frecvente, lungimi de unda, manifestari ondulatorii, care fac ca structurile noastre sa intre in coerenta. Tot de aici incepe Boala. Aceasta lucrare isi propune sa extinda granita de intelegere a Viului normal si patologic dincolo de materie. Pentru aceasta, am ales sa prezint Plamanul, Inima, Ficatul si Rinichiul intr-un joc informational care gliseaza permanent intre particula si unda, intre Fiziologie si Fiziopatologie, intre Anatomie functionala si Biologie moleculara, intre Fizica clasica si Fizica cuantica.

De zeci de ani, intelegerea fenomenelor biologice, fie ele normale sau patologice, se opreste la frontiera la care se termina explicatia biochimica, moleculara sau genica. Mii de experimente argumenteaza ca Viul inseamna mult mai mult, inseamna si unde, campuri, interferenta, coerenta sau pierderea coerentei, comportament cuantic valabil de la particule subatomice pana la nivel molecular si chiar celular. Toate aceste experimente dovedesc fara drept de apel ca lumea materiala este dublata de o lume a vibratiilor si campurilor, cele doua neavandu-si sensul una fara cealalta, in aceasta dimensiune a existentei Universului. (Mihaela Gheorghiu)

* * *

Cuprins

Prefata de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan

Cuvant-inainte

RESPIRA?IA – INTRE DOGMA ?I MISTER

Capitolul 1. Respiratia – mecanism cuantic?

CE ?TIM CA NU ?TIM?

MEMENTO DE ANATOMIE FUNC?IONALA ?I FIZIOLOGIE A PLAMANULUI

A. Zona de transport. Caracteristici ale cailor aeriene intrapulmonare. Caracteristici ale circulatiei aerului. Caracteristici ale circulatiei sanguine intrapulmonare. Inervatia plamanului. ?esutul conjunctiv pulmonar. B. Zona respiratorie. Caracteristici anatomice. Caracteristici histologice si functionale ale structurilor de schimb gazos (Versantul alveolar. Interstitiul pulmonar. Versantul capilar).  Microbiota pulmonara

ENIGMATICA MOLECULA DE OXIGEN

CLARIFICARI

FORMIDABILA MOLECULA DE APA

Proprietatile electrice si magnetice ale apei. Apa interfaciala. Teoria vidului fizic si teoria campului cuantic. Domeniile de coerenta ale apei. Zonele de excludere ale apei interfaciale. Forta motrice a curentilor protonici si rolul lor in mentinerea fluxurilor lichidiene biologice

SA REVENIM…

ULTIMA REDUTA: INCARCAREA OXIGENULUI PE HEMOGLOBINA

ANALOGII… FRACTALI… SIMBOLURI…

Capitolul 2. Fiziopatologia insuficientei respiratorii pulmonare (I)

INSUFICIEN?A RESPIRATORIE DE ORIGINE PULMONARA

MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE IRP

A. Accentuarea inegalitatii raportului V/Q (Inegalitatea distributiei ventilatiei. Inegalitatea distributiei perfuziei. Asocierea celor doua mecanisme. Efectele inegalitatii raportului V/Q asupra schimbului gazos pulmonar. Vasoconstrictia pulmonara hipoxica). B. Hipoventilatia alveolara generalizata. C. Tulburari de difuziune prin membrana alveolo-capilara (1. Mecanismele indirecte. 2. Mecanismele directe). D. Efectul de shunt vascular intrapulmonar

Capitolul 3. Fiziopatologia insuficientei respiratorii pulmonare (II)

MECANISMELE COMPENSATORII DIN IRP

Polipneea. Stimularea activitatii centrilor vegetativi simpatici. Poliglobulia. Cresterea desaturarii oxihemoglobinei la nivel tisular. Activarea factorului de transcriptie HIF-1?. Cresterea sintezei de citocromi

FIZIOPATOLOGIA AFEC?IUNILOR PROTOTIP PENTRU IRP

1. FIZIOPATOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC)

Mecanismele hipoventilatiei pulmonare in BPOC (a. Ingustarea intrinseca a cailor aeriene afectate. b. Obliterarea partiala sau totala a bronhiilor mici prin hipersecretie de mucus. c. Scaderea reculului elastic pulmonar. d. Spasmul musculaturii bronhiilor si bronhiolelor. e. Compresiunea extrinseca a cailor aeriene mici de catre alveolele vecine hiperinflate)

2. FIZIOPATOLOGIA ASTMULUI BRON?IC (AB)

A. Anomaliile imunologice si de descarcare a mediatorilor proinflamatori. B. Anomaliile sistemului nervos vegetativ

3. DETALII FIZIOPATOLOGICE ALE BPOC ?I AB – ASEMANARI ?I DEOSEBIRI PRIVIND: CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE, MECANISMELE MOLECULARE, CONSECIN?ELE MORFOFUNC?IONALE ALE INFLAMA?IEI IN BPOC ?I IN AB, IMPLICA?IILE CUANTICE

CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE IN BPOC ?I IN AB (Mastocitele. Macrofagele. Celulele dendritice bronho-pulmonare. Eozinofilele. Neutrofilele. Limfocitele T. Limfocitele B. Celulele structurale). MECANISMELE MOLECULARE (Mediatorii lipidici. Citokinele. Chemokinele. Speciile reactive de oxigen. Proteazele. ATP. Fenotipul secretor asociat senescentei celulare. Inflamatia sistemica si comorbiditatile). CONSECIN?ELE MORFOFUNC?IONALE ALE INFLAMA?IEI IN BPOC ?I IN AB (Modificarile musculaturii netede bronsice. Modificarile vascularizatiei nutritive. Hipersecretia de mucus. Efectele inflamatiei asupra mecanismelor de reglare nervoasa. Fibroza bronsica). IMPLICA?IILE CUANTICE ALE MECANISMELOR MOLECULARE DIN BPOC ?I AB (A. Comportamentul cuantic al speciilor reactive de oxigen si al celorlalti mediatori  inflamatori. B. Consecintele cuantice ale fibrozei)

CORDUL – INTRE POMPA ASPIRO-RESPINGATOARE ?I RASCRUCE ENERGO-INFORMA?IONALA

Capitolul 4. Un alt fel de inceput…

Comunicarea neurologica. Comunicarea biochimica/umorala (prin hormoni). Comunicarea energetica (prin camp electromagnetic). Comunicarea biofizica (prin unda pulsului si campuri de torsiune)

INSUFICIEN?A CARDIACA (IC)

Definitie. Clasificarea IC

Capitolul 5. Fiziopatologia insuficientei cardiace (I)

MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE INSUFICIEN?EI CARDIACE

A. Modificari ale mecanismelor sistemice neuroendocrine de reglaj cardio-vascular (Cresterea activitatii sistemului nervos vegetativ simpatic (SNVS). Cresterea activitatii sistemului renina-angiotensina-aldosteron (SRAA). Modificari endocrine). B. Modificari ale mecanismelor autocrine si paracrine de reglaj cardio-vascular (alterarea balantei dintre vasoconstrictori si vasodilatatori). 1. Vasoconstrictori (Endotelinele. Neuropeptidul Y. Urotensina 2. Tromboxanul A2). 2. Vasodilatatori (Oxidul nitric. Bradikinina. Adrenomedulina. Prostaglandinele PGI2 si PGE2. Adipokinele). C. Activarea reactiei inflamatorii intracardiace. D. Aparitia fenomenului de remodelare cardiaca

UN ALT FEL DE IN?ELEGERE…

Capitolul 6. Fiziopatologia insuficientei cardiace (II)

MECANISMELE COMPENSATORII ALE INSUFICIEN?EI CARDIACE

I. MECANISME COMPENSATORII CENTRALE (CARDIACE)

A. Cresterea activitatii sistemului nervos simpatic la nivel cardiac. B. Dilatatia cardiaca (mecanismul diastolic)? 1. Efectele favorabile ale dilatatiei ventriculare. 2. Efectele nefavorabile ale dilatatiei ventriculare (Cresterea tensiunii intraparietale. Distensia excesiva ventriculara. Scaderea umplerii ventriculare prin scaderea compliantei). C. Hipertrofia miocardica (mecanismul sistolic)? Hipertrofia miocardica fiziologica. Hipertrofia miocardica patologica. Mecanismele moleculare ale hipertrofiei ventriculare. Efectele nefavorabile ale hipertrofiei miocardice

II. MECANISMELE COMPENSATORII PERIFERICE (EXTRACARDIACE)

Redistributia debitului ventriculului stang prin vasoconstrictie periferica selectiva. Cresterea desaturarii hemoglobinei la nivel tisular. Folosirea de catre tesuturi a unui metabolism predominant anaerob. Retentia hidrosalina

UN ALT FEL DE FINAL...

FICATUL – INTRE PUTEREA LUI PROMETEU ?I CIOCUL DE VULTUR AL FIBROZEI

Capitolul 7. Fiziopatologia insuficientei hepatice (I)

SINDROMUL DE INSUFICIEN?A HEPATO-CELULARA

Etiologie. Fiziopatologia cirozei hepatice (mecanismul general). Mecanismele fiziopatologice detaliate ale cirozei hepatice (Transmiterea intercelulara a informatiei, in conditii normale si in ciroza hepatica. Transmiterea intracelulara a informatiei, in conditii normale si in ciroza hepatica – oscilatiile si undele de calciu). Sindroamele de insuficienta functionala hepatica (Sindromul nutritional-metabolic. Sindromul endocrin. Sindromul hemoragic. Sindromul de colestaza. Sindromul de deficit al functiei antitoxice hepatice)

CALCIUL... ULTIMA FRONTIERA?

Capitolul 8. Fiziopatologia insuficientei hepatice (II)

SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE PORTALA (HTP)

FIZIOPATOLOGIA HIPERTENSIUNII PORTALE DIN CIROZA HEPATICA? A. Despre regenerarea ficatului (1. Rolul-cheie in balanta regenerare – fibroza apartine celulelor endoteliale sinusoidale. 2. Regenerarea ficatului necesita sincronizarea in schimbul de informatie dintre celulele parenchimatoase si non-parenchimatoase. 3. Fibroza hepatica este un proces reversibil, pana la un anumit punct). B. Consecintele functionale ale modificarilor histologice ale lobulului hepatic (Modificarile circulatiei hepatice. Modificarile circulatiei sistemice. Alte consecinte). C. Complicatiile HTP (Ruptura varicelor esofagiene. Aparitia ascitei. Sindromul de encefalopatie hepatica)

TRANZI?II... ARMONIE... UNDA

RINICHIUL – INTRE SIMFONIA ?I CUMPANA APELOR

Capitolul 9. Fiziopatologia insuficientei renale (I)

MEMENTO ANATOMO-FIZIOLOGIC

Caracteristici importante de anatomie functionala. Particularitati de vascularizatie. Cateva aspecte utile de arhitectonica a nefronului. Particularitati functionale ale componentelor nefronului. Particularitati ale reabsorbtiei apei de-a lungul componentelor tubulare. Aparatul juxtaglomerular

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIEN?EI RENALE

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIEN?EI RENALE ACUTE (IRA)? Mecanismele etiopatogenice. Mecanismele fiziopatologice generale (1. IRA de cauza prerenala. 2. IRA de cauza renala. 3. IRA de cauza postrenala). Descrierea detaliata a mecanismelor fiziopatologice (1. Modificarile hemodinamicii intrarenale. Fenomenele de sincronizare functionala. 2. Declansarea reactiei inflamatorii. 3. Rolul veziculelor extracelulare in propagarea informatiei intrarenale. 4. Rolul undelor de calciu). Evolutia IRA

INTREBARILE UNUI ISCODITOR

Capitolul 10. Fiziopatologia insuficientei renale (II)

FIZIOPATOLOGIA INSUFICIEN?EI RENALE CRONICE (IRC)

Etiologia IRC. Stadializarea clinica a BRC. Mecanismele fiziopatologice ale IRC (A. Alterarea functiei glomerulare in IRC? Glomerulopatii de cauza genetica. Glomerulopatii dobandite. B. Alterarea functiei tubulointerstitiale in IRC). Stadializarea fiziopatologica a IRC. Rasunetul sistemic al IRC decompensate (Sindromul de retentie azotata. Tulburarile hidro-electrolitice. Tulburarile acido-bazice. Tulburarile endocrine. Tulburarile hematologice. Sindromul cardio-vascular. Tulburarile digestive. Tulburarile respiratorii. Tulburarile neurologice. Alterarile bioritmurilor circadiene. Manifestarile cutanate. Tulburarile imunologice)

VIUL DE DINCOLO DE MATERIE

* * *

MIHAELA GHEORGHIU este sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti, Facultatea de Medicina Generala, in cadrul Catedrei de Fiziopatologie si Imunologie, unde preda cursuri de Fiziopatologie si Imunologie.  Din 1999, este specializata in Radiologie-Imagistica Medicala.  In 2006, a absolvit, la Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, sub indrumarea doamnei profesor dr. Liana Marginean, cursul post-universitar de Analiza telemetrica non-lineara, disciplina pe care o practica si la ora actuala, la cabinetul personal din Bucuresti.

Este autoare (autor coordonator, unic autor sau coautor) a numeroase volume si articole de specialitate publicate in tara si strainatate si a facut parte din echipele unor proiecte de cercetare nationale si internationale prestigioase. Este initiatoarea primului studiu din Romania asupra comportamentului factorului de crestere nervos Neurotrofina-3 in diverse patologii neurologice si in bronhopneumopatia obstructiva cronica.

In calitate de coautor a primit, in 2005, Premiul „Emil Pop” al Academiei Oamenilor de ?tiinta din Romania pentru lucrarea Dictionar Enciclopedic de Mediu.

Alaturi de conf. univ. dr. Traian Trandafir, este initiatoare a seriilor de cursuri post-universitare „Medicina cuantica – o abordare moderna fiziopatologica” si „Bazele Teoretice ale Medicinei Vibrationale”, derulate din 2009 pana in 2017, initial sub egida Universitatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti si apoi a Ordinului Practicienilor de Medicina Complementara/Alternativa din Bucuresti, al carui membru fondator este.

* * *

Noua Spiritualitate este emanatia unei Noi Stiinte care s-a conturat indeosebi catre sfarsitul secolului abia incheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledeaza pentru originea spirituala a Universului.

Viziunea materialista asupra lumii a permis crearea unei civilizatii tehnologice avansate, cu indubitabile avantaje pentru ameliorarea conditiei umane. In acelasi timp insa filosofia care a motivat-o nu a reusit sa evite actuala criza globala. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasati, mai aproape de autodistrugere.

Colectia noastra se deschide, asadar, tuturor cartilor menite sa propuna o solutie de iesire din impasul lumii contemporane, sa avanseze o ipoteza coerenta sau sa adauge o noua valenta demersului spre o lume mai buna.

Nimic nu se va schimba in drama lumii actuale daca ramanem la aceeasi gandire. Acesta este motivul pentru care toti comentatorii fenomenului social opteaza pentru o Noua Spiritualitate. Respectul pentru viata, nevoia de schimbare a fiecaruia dintre noi in acord cu Legea fundamentala a Universului, care postuleaza infaptuirea binelui, a frumosului, a armoniei, si nu a urii si a dezbinarii, constituie esenta Noii Spiritualitati. (Dumitru Constantin-Dulcan)