„Intraductibila”, dar a incantat in limbile engleza, franceza si germana mari scriitori europeni; rigida si conventionala, dar a starnit dorinta de a-i reconstrui structura cu mijloacele altor graiuri; vorbind de o lume particulara, departe de Europa in spatiu, timp si cultura, a starnit interesul de a o apropia; cand volatila, cand alunecoasa, a intrat sub bisturiul filologilor, al istoricilor, in incercarea de a-i patrunde substraturile; monotona si pleonastica s-a impus a fi deslusita prin arabescuri semantice; apasatoare si gratioasa a cerut o lectura echilibrata; sincera si plasmuitoare a creat mituri; a animat fabulos locuri aproape inerte.

Aceasta este poezia araba veche. Efortul de a o descifra este din plin rasplatit de privelistea singulara pe care ne-o deschide.

Lucrarea Vechea Arabia. Orizonturi geografice, sociale si culturale se adreseaza tuturor celor interesati de vechea Arabie. Din paginile ei vor putea afla care sunt principalele repere geografice, sociale si culturale ale acelei lumi si, nu in ultimul rand, motivul pentru care i-a atras pe istoricii, negustorii si cuceritorii lumii antice, apoi pe cei ai lumii moderne, care au revenit pe urmele lor. Totodata, cartea pune in evidenta cum un fir strabate de la un capat la altul povestea: este auto- si hetero-imaginea arabilor, care, in esenta sa, s-a mentinut de-a lungul mileniilor.

Pentru poezia araba veche am prezentat si definit principalele trasaturi specifice si am semnalat punctual unele aspecte ale problematicii traducerilor. Pentru versurile citate am propus propriile mele versiuni, mai curand literale, din intentia de a ramane pe cat posibil aproape de textul original. Nu am oferit, insa, o transpunere literara completa a poemelor fiindca, pe de o parte, un asemenea demers ar fi depasit scopul lucrarii de fata si, pe de alta parte, o asemenea varianta exista deja, in valoroasa traducere a Mu‘allaqātelor, realizata de Grete Tartler.

Pentru termenii si numele proprii din limba araba am utilizat sistemul international de transliterare, dar am utilizat ortografia traditionala romaneasca pentru toponimele cunoscute si intrate in uz (Bagdad, Damasc), indicand, la prima mentionare a acestora, transliterarea exacta din araba. In fragmentele de poezii traduse, pentru cursivitatea lecturii, am renuntat la folosirea diacriticelor speciale de transliterare.

Irina Vainovski-Mihai
Bucuresti, ianuarie 2013

Cuprins

Nota introductiva 7

I. Orizonturi geografice 9

II. Orizonturi sociale 21

lI.l. Surse 22

lI.l.l. Surse epigrafice 22

1I.1.2. Surse asiriene si veterotestamentare 26

1I.1.3. Surse grecesti si romane 29

lI.l.3 .1. Herodot. 29

lI.l.3.2. Strabon 30

1I.1.3.3. Imaginea Arabiei in textele antice 34

1I.1.3.3.1. Imaginea tinutului si a locuitorilor 35

II. 1.3 .3 .2. Imaginea camilelor si a serpilor zburatori 38

1I.1.3.3.3. Aromate, nafta si bunastare 40

lI.l.4. Arabia"redescoperita" 43

lI.l.4.1. Carsten Niebuhr 45

1I.1.4.2. John Lewis Burckhardt... 47

1I.1.4.3. Charles Montagu Doughty 48

II. 1.4.4. Richard Francis Burton 48

1I.1.4.5. William Gifford Palgrave 49

II. 1.4.6. Un stereotip ulterior: Cafeaua 50

1I.2. Arabii 54

1I.2.1. Sedentarii 57

1I.2.1.1. Arabia Felix 57

1I.2.1.1.1. Saba 61

1I.2.1.1.2. Mineeni 65

1I.2.1.1.3. Qataban si Hadramaut 66

1I.2. 1. 1.4. Regatul h}imyarit 67

1I.2.1.2. Regate din nordul si centrul Arabiei 68

1I.2.1.2.1. N abateenii 68

1I.2.1.2.2. Palmyra 71

1I.2.1.2.3. Gassanizii 74

1I.2.1.2.4. Lah-rnizii 75

1I.2.2. Beduinii 76

III. Orizonturi culturale 88

IIU. Rolul poetului in societatea preislamica 88

III.2. Poezia arhaica 94

6

III.2.1. Qasida 99

III.2.2. Transmiterea 100

III.2.3. Antologiile 101

III.2.3.1. Al-Mu'allaqat. 106

III.2.3.2. Al-Mufad}d}aliyyat 107

III.2.3.3. Al-H'[amasa 108

III.2.3.4. Kitab al-agani 109

III.2.4. Structura tematica a poemului 111

III.2.4.1. Nasib 117

III.2.4.2. RahIl 128

III.2.4.3. Madih} sau fah-r 131

III.2.5. Elemente ale poeticii 136

III.2.5.1. Versul. 136

III.2.5.2. Metrica 139

III.2.5.3. Estetica sunetelor 145

III.2.5.4. Lexicul 150

III.2.5.5. Alte instrumente poetice 156

III.2.5.5.1. Metafora 156

III.2.5.5.2. Personificarea 158

III.2.5.5.3. Comparatia 158

III.2.5.6. Limbajul nonverbal... 162

III.2.6. Problematica traducerii poeziei preislamice 167

III.2.6.1. Grete Tartler. 168

III.2.6.2. Jean-Jacques Schmidt 168

III.2.6.3. Christopher Nouryeh 169

III.2.6.4. Constrangeri gramaticale sau eludarea unei teme 170

III.2.6.5. Spatii culturale, spatii geografice, note pitoresti 173

III.2.6.6. Posibile observatii 177

Un univers inca viu 179

ANEXE 18O

Anexa 1. Biografii ale unor poeti preislamici 180

Anexa 2. Versete si versuri citate 184

Anexa 3. Indice 203

Bibliografie 205



Data aparitiei:10-2013
Pagini: 216

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review