Parintele Ilarion s-a hranit cu rugaciunea mai mult decat cu hrana cea trupeasca. Rugaciunea (combinata cu postul, mai ales postul negru) la ajutat sa biruiasca toate aceste incercari. De-a lungul vietii, mai mult decat pentru sine, parintele Ilarion Argatu s-a rugat pentru multimile de oameni ce veneau la el, s-a rugat atat pentru rezolvarea necazurilor celor saraci, cat si a grijilor inalte a celor instariti. Nu refuza pe nimeni. Primea cu bucurie pe oricine, ascultand cu foarte multa rabdare confesiunea fiecaruia, rugandu-se pentru el si dandu-i sfaturi duhovnicesti. Rugaciunea continua a fost cea mai mare mangaiere a parintelui Ilarion Argatu. In ciuda tuturor ispitelor si necazurilor aparute in viata sa, fie in primii ani de preotie, la Oniceni, cand citea, deja, Moliftele Sfantului Vasile, iar diavolul i-a aparut chiar in fata, sub forma unui urs, strangandu-l in bratele lui, ca intr-un cleste, incercand sa il omoare, fie in anii in care statea ascuns prin poduri si diferite incaperi, rezistand si iarna si vara la temperatura mediului de afara, cand diavolul i-a aparut, din nou, sub diferite forme (zicand ca e Iisus sau Maica Domnului), incercand sa il amageasca

Nr. de pagini: 163
Anul aparitiei: 2010