Editia a III-a.
Spiritul Europei devine o realitate tot mai pregnanta a zilelor noastre.
Dar cati cunosc oare, ca ideea unei Europe unite a fost un elaborat al lui Montesquieu? Privita prin prisma preocuparilor actuale in domeniu, gandirea acestui mare filosof a avut rezonante profetice. Intr-adevar, Charles Louis de Montesquieu a dominat secolul vietii sale, fiind creatorul sociologiei si stiintei politice moderne. Este extraordinar sa observam, de exemplu, ca ideea Europei unite a fost prezenta cu atata forta in spiritul acestui mare ganditor, inca inainte cu doua secole. Opinia lui Montesquieu de a acorda Europei privilegii pentru pozitia si functia pe care o are in lume, este in mod cert o idee eurocentrala, in sensul larg al cuvantului. El vorbeste de“cetatean european” inainte si  mai mult decat despre“cetatean francez”.

Nu trebuie uitat, insa, ca orice cetatean european apartine, inainte de toate unui stat si se bucura de toate drepturile si obligatiile prevazute de legile acelui stat.

In gandirea lui Montesquieu, Europa este pamantul libertatii, al modestiei si al diversitatii, idei care se impun a fi recunoscute, respectate si pastrate. Principiul echilibrului puterilor, este pentru el valabil atat pe plan international cat si in interiorul fiecarui stat.  Acest principiu l-a dorit Montesquieu sa-l vada dezvoltat armonios.

Astazi, Uniunea Europeana a devenit o realitate, dar cate probleme nu implica ea? Suntem inca departe de a vorbi de o Europa cu adevarat unita.

Sfidarile s-au multiplicat de la Montesquieu incoace.

Prezentul material se constituie intr-un documentar de informare si consultanta care trateaza structurile institutiilor Europei comunitare, precum si activitatile desfasurate de diverse organe si organisme componente ale acestor institutii.

Pe parcursul lucrarii, a existat preocuparea ca studiul elaborat sa fie cat mai apropiat, in continut si forma de cele elaborate de Uniunea Europeana, astfel ca ideile sa fie expuse cu claritate pentru o informare clara a celor ce abordeaza astfel de probleme. Pe acest temei, structura generala pe sectiuni, capitole si subcapitole, a fost subordonata tocmai acestui scop, iar acolo unde a fost cazul, s-a facut apel la trimiteri bibliografice pentru o informare mai amanuntita.

In prima editie, materialul prezentat a luat in considerare si alt obiectiv, acela al integrarii Romaniei in structurile Europene si Euroatlantice. La interferenta dintre cele doua milenii, obiectivul a devenit  tot mai mult o provocare si o sfidare. Pe de o parte, Europa comunitara, aparea tot mai atragatoare pentru statele candidate, iar pe de alta parte, exigentele impuse in vederea integrarii erau situate la cote ridicate pentru noii parteneri. La data de ianuarie 2007, printr-o munca sustinuta de-a lungul anilor, Romania a fost integrata in structurile Uniunii Europene.

Aduc pe aceasta cale cordiale multumiri domnilor, Acad. Prof. Dr. Dr. h. c. Paun Ion Otiman, Prof. Dr. Ing. Liviu Sambotin, S. l. Dr. Cosmin Salasan, (referenti stiintifici ed. I) de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara, precum si Domnilor Prof. Dr. Ioan Vida Presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei, Ing. Sorin Burtea, expert la Senatul Romaniei si Ing. Ovidiu Viorel Bidilean, cercetator la Institutul de Economie Agrara din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti, domnului drd. Ionut Ifrim, cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane si nu in ultimul rand doamnei Liliana Popescu si doamnei Gabriela-Lucia Clocoteanu-Ursu, de la CENTROCOOP, care au acordat sprijin redactional dezinteresat la aparitia acestei lucrari.

Autorul va fi plin de solicitudine la orice observatii si propuneri venite de la cititori, intr-o eventuala noua aparitie.



Institutiile comunitare au un caracter aparte, fiind mult diferite de cele la nivel national sau fata de cele existente in politica internationala. Analiza modului in care acestea coopereaza, a functionalitatii lor pune in evidenta multiple modificari si ajustari institutionale de-a lungul istoriei comunitare. Uniunea Europeana este un sistem cu nivele multiple. Se disting trei nivele institutionale specifice Uniunii Europene: nivelul supranational (reprezentat de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana, Parlamentul etc.), nivelul national (reprezentat de statele membre cu institutiile specifice guvernamantului: guvern, parlament, partide, asociatii, opinie publica etc.) si nivelul sub-national (regiuni, landuri, comune, departamente etc. in cadrul statelor membre).

Exercitarea controlului parlamentar, mecanismul de luare a deciziilor la nivel comunitar sunt cu atat mai actuale in contextul in care, desi Parlamentul European a captat imputerniciri mai mari in controlul Comisiei Europene, Consiliul nu este subiectul unui asemenea control nici la nivel national, nici la nivel comunitar. Acesta ar putea deveni un domeniu in cadrul restructurarii institutionale a Uniunii Europene, in care parlamentele nationale ar putea juca un rol mai mare. O implicare mai puternica a parlamentelor nationale in afacerile europene va aduce beneficii dezvoltarii Uniunii dar si o mai buna armonizare in domeniile ce implica o cooperare interguvernamentala foarte puternica, cum este cel al politicii externe si cel al politicii de aparare si securitate comuna. In acest context, este necesara o analiza a institutiilor care functioneaza la nivelul Uniunii Europene: Parlamentul European, Comisia Europeana, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European, Curtea Europeana de Justitie, Curtea de Conturi, Comitetul Regiunilor, etc.

Uniunea Europeana trece printr-un profund proces de reforma interna. Progresele in evolutia politicii externe si de securitate comune, implicarea si solutiile alese de organizatiile internationale si europene in rezolvarea situatiilor dificile de pe continent demonstreaza ca Europa isi asuma un rol substantial in arhitectura propriei securitati, inclusiv in cea de aparare, si ofera modele de asezare, pe baze rationale, echitabile, a relatiilor dintre state si natiuni, prin armonizarea intereselor lor.

Subliniem faptul ca dezvoltarea institutionala a Uniunii Europene este inevitabila. In opinia noastra, acest proces va implica atat initiative de ordin constitutional cat si reamenajari si dezvoltari in domeniul institutional.


Cuprins:

INTRODUCERE / 7

1. TRATATELE UNIUNII EUROPENE   / 9
1. 1. Repere istorice  / 9
1. 2. Tratatele Uniunii Europene  / 24

2. UNIUNEA EUROPEANA INTRE RESTRUCTURARE SI EXTINDERE   / 43
2. 1. Actiuni post Maastricht / 43
2. 2. Legislatia europeana / 47
2. 3. Procesul de integrare europeana / 55
2. 4. Dinamica procesului decizional si a sferelor de competenta ale institutiilor europene / 60
2. 5. Cadrul Institutional comunitar  / 64
2. 6. Cetatenia europeana  / 69
2. 7. Cetatenii si justitia europeana / 75
2. 8. Corelatia dintre Constitutia Uniunii Europene si Carta Drepturilor Fundamentale / 76

3. SISTEMUL INSTITUTIONAL EUROPEAN / 84
3. 1. Parlamentul European / 84
3. 2. Consiliul Uniunii Europene / 92
3. 3. Comisia Europeana / 95
3. 4. Curtea de Justitie a Comunitatii Europene / 99
3. 5. Curtea Europeana de Conturi / 101
3. 6. Ombudsmanul European / 102
3. 7. Controlorul European pentru Protectia Datelor / 103
3. 8. Banca Central Europeana / 103
3. 9. Banca Europeana de Investitii / 104
3. 10. Comitetul Economic si Social / 105
3. 11.  Comitetul Regiunilor / 106

4. SISTEMUL INSTITUTIONAL NATIONAL / 108
4. 1. Separatia puterilor in Romania / 108
4. 2. Administratia publica locala / 113
        4. 2. 1. Consiliul Local / 119
        4. 2. 2. Consiliul Judetean / 124
4. 3. Administratia publica centrala, de specialitate / 127
        4. 3. 1.  Presedintele Romaniei / 127
        4. 3. 2.  Guvernul Romaniei / 130
        4. 3. 3.  Parlamentul Romaniei  / 137


CONCLUZII / 170

BIBLIOGRAFIE  / 171



Anul apartiei: 2011
Nr. pagini: 460

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review