Despre exil (eventual in opozitie ori in complementaritate cu perechile lui terminologice: diaspora, emigratie scl.) s-au scris sute si sute de lucrari consistente, ce ar putea umple realmente biblioteci intregi. Volume individuale ori colective de intindere variata, in forme si cu mize dintre cele mai diverse, au analizat indeaproape ori doar au aproximat etimologia, istoria si devenirea conceptului, recunoscandu-i rolul imens in insasi evolutia umanului – din moment ce, dupa cum sustin bunaoara coordonatorii unui impresionant Exile in Global Literature and Culture. Homes Found and Lost, exilul incepe cu alungarea lui Adam si a Evei din paradis, iar finalul lui nu se intrevede nicaieri. Dimpotriva, as zice, avand in minte contextele socio-politice, ideologice si economice recente, care au determinat nu numai dislocari, deplasari, mutatii s.a.m.d., ci si o proliferare fara precedent a discursurilor (meta)exilare. Dupa cum i-o arata si titlul, dictionarul de fata nu isi propune sa revina asupra unor chestiuni mai mult sau mai putin spinoase din punct de vedere conceptual, nici sa propuna taxonomii noi, ierarhii alternative sau perspective radical diferite asupra unor voci esentiale ale exilului romanesc. Ci doar sa puna la dispozitia celor interesati un instrument de lucru util, care sa probeze diversitatea impresionanta (pe plan tematic, atitudinal, stilistic etc.) a literaturii scrise de femei care, de la finalul secolului al XIX-lea si pana la caderea regimului comunist, au fost nevoite, din ratiuni prioritar politice, sa paraseasca spatiul romanesc si, eventual dupa o perioada de cautari dificile, sa se stabileasca definitiv intr-un cu totul alt spatiu, fie el vest-european (Franta, Germania, Suedia) ori american (Argentina, Canada, S.U.A.). Acolo unde, bineinteles, au putut si sa se exprime creator, intr-o continuitate dureroasa sau o disjunctie tulburatoare cu scrierile anterioare – daca acestea au existat. Ideea acestui proiect si implicit initiativa coordonarii volumului s-a nascut in urma unor discutii aprinse cu cativa dintre studentii inscrisi in ultimii doi ani la cursul optional Literatura scrisa de femei dupa 1990. Constatarea lor simpla legata de absenta unei sinteze dedicate exclusiv autoarelor din exilul romanesc a constituit pretextul unor dezbateri improvizate, dar valoroase, care i-au confirmat profesoarei lor banuieli mai vechi, starnindu-i in acelasi timp dorinta implicarii intr-un demers in fond reparatoriu, menit a corija, pe termen scurt, o stare de fapt si a stimula, pe termen lung, actiuni similare. (Emanuela Ilie) 

OPINIA CITITORILOR