Françoise Sagan a fost copilul teribil al scenei culturale franceze din anii '50-'60. Celebritatea ei, datorata in buna parte unei vieti mai mult decat flamboaiante, putea rivaliza cu cea a starurilor de cinema si a cantaretilor vremii. Presa a scris ca moartea ei "a lasat Franta devastata", desi si-a trait ultimii ani in mizerie si uitare. Tradusa peste tot in lume, a fost singura scriitoare care nu a fost interzisa in Rusia in timpul Razboiului Rece.

Se pare ca tatal i-a interzis sa-i treaca numele pe o carte, asa ca tanara precoce a apelat la un pseudonim inspirat de numele printesei de Sagan, un personaj din In cautarea timpului pierdut de Proust. Succesul ei mondial incepe fulminant la nouasprezece ani, cu Bonjour tristesse, carte tecuta la index de Vatican, care a vazut in ea "o otrava care trebuie tinuta departe de buzele tineretului".

"Mademoiselle Chanel a literaturii”, cum a fost supranumita – sau "sarmantul monstrulet” -, si-a scris singura necrologul intr-un dictionar al autorilor: "Si-a facut aparitia in 1954 cu un roman subtirel, Bonjour tristesse, care a provocat un scandal mondial. Dupa o viata si o opera incantatoare, dar de mantuiala, disparitia ei n-a fost un scandal decat pentru ea insasi."

Françoise Sagan nu putea trai fara adrenalina. A cautat senzatiile tari si excesul si a avut parte de ele din plin. Simbol al libertatii sexuale, Françoise Sagan i-a sedus pe cei mai frumosi barbati ai vremii si pe cele mai in voga femei. Mare jucatoare de ruleta, a pierdut si a castigat averi, pana intr-acolo incat i s-a interzis accesul in cazinourile din Franta. A consumat amfetamine, anxiolitice, cocaina, morfina, pana a ajuns la crize de delirium tremens si la azil. Implicata intr-un mare scandal, e condamnata la un an de inchisoare pentru frauda fiscala. A condus de la noua ani masina tatalui si a fost obsedata de viteza toata viata, castigandu-si o reputatie de James Dean feminin.

In 1957, are un accident foarte grav la volanul unui Aston Martin si sufera o fractura a craniului, bazinului si toracelui. Intra in coma, dar supravietuieste. Durerile sunt insa atat de atroce, incat i se administreaza zilnic, trei luni, un inlocuitor al morfinei numit "875" (Palfium).
Toxic este jurnalul acestei cure de dezintoxicare, scris cat timp a fost internata intr-o clinica specializata. Un text rascolitor ilustrat magnific de Bernard Buffet. Dupa o indelungata absenta de pe piata cartii, datorata unor datorii uriase catre fiscul francez, textele lui Sagan isi reiau circuitul editorial prin lume, editia in limba romana a volumului Toxic marcand la randul ei ruperea acestei taceri.

"Nu exista cititor de revista culturala care sa nu fi auzit de Françoise Sagan.(...) Astazi, doar cateva din volumele ei sunt disponibile. Un comentator constata, cu amara ironie, ca, in clipa de fata, exista pe piata mai multe carti despre Sagan, decat carti scrise de ea... (...)
Ar fi punctul de relansare pentru aceasta artista care, precum Oscar Wilde, si-a pus geniul in viata si doar talentul in scris. O artista care a fost si a ramas, pana in ultima clipa, o femeie vie si fericita.” (Mircea Mihaies)

Numar pagini: 90
Anul aparitiei: 2010