Lucrarea de fata se adreseaza, in principal, candidatilor la concursurile organizate de Institutul National al Magistraturii, dar, in egala masura, poate fi utilizata de studentii sau absolventii facultatilor de drept, participanti la concursuri sau examene, unde punctarea sau, dupa caz, notarea se face pe baza testelor grila (sustinerea licentei la facultatile de drept, admiterea in avocatura etc.).

Sunt prezentate peste 800 de grile din disciplinele Drept penal general, Drept penal special si Drept procesual penal, Partea generala si Partea speciala, toate fiind intocmite potrivit dispozitiilor din noile coduri.

Un element de originalitate il reprezinta explicatiile la variantele de raspuns, atat cele corecte, cat si cele incorecte.


Cuprins
Cuvant-inainte 7
DREPT PENAL. PARTEA GENERALA 9
Titlul 1. Legea penala si limitele ei de aplicare 9
Titlul II. Infractiunea 14
Titlul III. Pedepsele 17
Titlul IV. Cauzejustificative si cauze de neimputabilitate 24
Titlul V. Masurile de siguranta 28
Titlul VI. Formele infractiunii 29
Titlul VII. Pluralitatea de infractiuni 34
Titlul VIII. Pluralitatea de infractori .42
Titlul IX. Cauzele care inlatura raspunderea penala .45
Titlul X. Minoritatea 47
Titlul XI. Individualizarea pedepselor. 49
Raspunsuri. Drept penal. Partea generala 54
DREPT PENAL. PARTEA SPECIALA 90
Titlul 1. Infractiuni contra persoanei 90
Titlul II. Infractiuni contra patrimoniului 114
Titlul III. Infractiuni privind autoritatea 125
Titlul IV. Infractiuni de coruptie si de serviciu 127
Titlul V. Infractiuni contra infaptuirii justitiei l3l
Titlul VI. Infractiuni de fals l34
Raspunsuri. Drept penal. Partea speciala l36
DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA GENERALA 194
Titlul 1. Principiile si limitele aplicarii legii procesuale penale 194
Titlul II. Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal... 195
Titlul III. Participantii in procesul penal 196
Titlul IV. Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii 207
Titlul V. Masurile preventive si alte masuri procesuale 213
DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALA 216
Titlul 1. Urmarirea penala 216
Titlul II. Camera preliminara 220

Teste grila pentru admiterea in magistratura si avocatura
Titlul III. Judecata 222
Titlul IV. Proceduri speciale 228
Titlul V. Executarea hotararilor penale 230
Raspunsuri. Drept procesual penal. Partea generala 232
Raspunsuri. Drept procesual penal. Partea speciala 23 8

Cuvant-Inainte
Concursul de admitere in Institutul National al Magistraturii prezinta o serie de caracteristici ce il particularizeaza fata de alte concursuri in cadrul carora modalitatea de examinare o constituie sistemul grila.
Anul acesta, pe langa dificultatile cunoscute, cum ar fi, volumul mare al informatiei continute in cele patru discipline fundamentale, capcanele descifrarii cerintelor grilelor, modificarea legislatiei procesual civile etc., se adauga inca una, si ne referim la modificarea legislatiei penale si procesual penale, prin intrarea in vigoare a noilor coduri la data de 1 februarie 2014.
Dificultatea este reala, de ordin obiectiv, intrucat, pe de o parte, nu a existat timpul necesar pentru formarea si sedimentarea unei practici unitare fata de noile institutii, iar, pe de alta parte, pe piata cartii juridice exista un numar redus de manuale sau comentarii bazate pe dispozitiile din noile coduri. Cu siguranta, acest lucru se va intampla in viitorul foarte apropiat.
Prezenta lucrare, care are ca scop principal verificarea cunostintelor candidatilor prin auto evaluare, in procesul de invatare si familiarizare cu dispozitiile din noul Cod penal si noul Cod de procedura penala, contine 300 de grile din domeniul dreptului penal- Partea generala, 300 de grile din domeniul dreptului penal - Partea speciala si 240 de grile ce vizeaza materia dreptului procesual penal, toate intocmite in conformitate cu dispozitiile din noile coduri.
In ceea ce priveste bibliografia utilizata, fiind adeptul studiului dintr-un manual unic, pentru fiecare disciplina am ales la drept penal, Partea generala, manualul profesorilor Constantin si Cristian Mitrache, de la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti (Drept penal roman, Partea generala, ed. a VIII-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010), iar pentru drept penal, Partea speciala, manualul profesorului Tudorel Toader, de la Facultatea de Drept din Iasi (Drept penal roman, Partea speciala, ed. a V -a, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 20 11), citarile regasindu-se la fiecare raspuns in parte, acolo unde dispozitiile penale nu au suferit modificari prin aparitia noilor coduri.
Am mai folosit si lucrarea Explicatii preliminare ale noului Cod penal, vol. I si II, aparuta la Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010-2011, sub indrumarea profesorului George Antoniu (numita in continuare"Explicatii"), unde, la fiecare citare, apare si numele autorului respectiv.
Practic, toate cele 840 de grile sunt intocmite potrivit noilor coduri.
In capitolele de raspunsuri, am considerat util pentru cititor sa facem o prezentare atat a raspunsurilor corecte, cat si a celor eronate, cu explicatii pe larg, acolo unde a fost cazul, si cu trimiteri la doctrina sau la textul de lege.
Drept penal. Partea generala
Titlul 1
Legea penala si limitele ei de aplicare
1. Aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite pe teritoriul tarii:
a) este exclusiva, adica aplicarea sanctiunilor si executarea acestora se realizeaza pe baza legii penale romane, indiferent de calitatea faptuitorului;
b) este conditionata, adica este supusa conditiilor raspunderii penale prevazute in legea penala romana;
c) presupune determinarea notiunii de teritoriu in sens juridico-penal.
2. In cazul infractiunilor savarsite pe teritoriul tarii, legea penala romana:
a) se aplica numai faptuitorilor, cetateni romani si cetateni straini;
b) se aplica numai faptuitorilor, cetateni romani si apatrizilor cu domiciliul in tara;
c) se poate aplica apatrizilor cu domiciliul in tara sau in strainatate.
3. Legea penala romana nu se aplica:
a) infractiunilor savarsite pe o aeronava romana, aflata in afara granitelor nationale, oriunde s-ar afla aeronava;
b) infractiunilor savarsite la bordul navelor ori aeronavelor comerciale straine, chiar daca se afla in porturi ori aeroporturi romanesti;
c) infractiunilor savarsite de reprezentanti diplomatici ai statelor straine, acreditati in Romania.
4. Legea penala romana nu se aplica, in niciun caz:
a) infractiunilor savarsite pe teritoriul altor state;
b) infractorilor, cetateni straini, pentru infractiuni savarsite pe teritoriul altor state;
c) atunci cand printr-o conventie internationala se dispune altfel.
5. Sunt conditii ale principiului personalitatii legii penale:
a) infractiune a sa se savarseasca in strainatate;
b) fapta sa fie considerata infractiune potrivit legii penale romane si potrivit legii penale a tarii unde a fost savarsita;
c) infractorul, in momentul savarsirii faptei, poate fi numai cetatean roman ori cetatean strain.

Teste grila pentru admiterea in magistratura si avocatura
6. Sunt conditii ale principiului realitatii:
a) infractiune a sa se savarseasca in tara sau in strainatate;
b) infractiune a trebuie sa fie una prin care s-a pricinuit o vatamare grava sanatatii unui cetatean roman;
c) infractorul sa fie cetatean strain ori persoana fara cetatenie.
7. Aplicarea legii penale romane, conform principiului universalitatii, este conditionata de:
a) savarsirea unei infractiuni, in afara teritoriului tarii, alta decat cea pentru care ar fi incidenta legea penala conform principiului realitatii;
b) solicitarea extradarii sau predarii infractorului si aceasta a fost refuzata;
c) infractorul sa fie cetatean strain sau, daca nu are cetatenie, sa aiba domiciliul in Romania.
8. In cazul aplicarii legii romane conform principiului universalitatii:
a) este indiferent daca, potrivit legii statului unde s-a savarsit infractiune a, exista o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale;
b) nu este indiferent daca, potrivit legii statului unde s-a savarsit infractiune a, exista o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale;
c) punerea in miscare a actiunii penale se face cu autorizarea prealabila a procurorului general al PICCI.
9. Pot constitui conditii ale extradarii, in reglementarea Constitutiei Romaniei:
a) interdictia extradarii sau expulzarii din Romania, in toate cazurile, a cetatenilor romani;
b) posibilitatea ca cetatenii romani sa fie extradati, in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate;
c) posibilitatea ca cetatenii straini si apatrizii sa fie extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
10. In cazul extradarii, sunt conditii cu privire la infractiune:
a) sa se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva intereselor acestuia sau de catre un cetatean al acestui stat;
b) fapta sa fie incriminata in legile ambelor state care participa la extradare;
c) infractiune a savarsita sa atraga, atat potrivit legislatiei statului solicitant, cat si legislatiei statului roman, o pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an, iar in vederea executarii unei pedepse, numai daca aceasta este de cel putin 6 luni.
11. In cazul extradarii, sunt conditii cu privire la infractor:
a) cand Romania este stat solicitat, infractorul ori condamnatul trebuie sa fie numai cetatean roman;
b) cetatenii romani pot fi extradati de catre Romania in baza conventiilor internationale la care este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate;
c) cand Romania este stat solicitat, infractorul ori condamnatul trebuie sa fie cetatean strain.
Drept penal. Partea generala

12. Cetatenii romani pot fi extradati din Romania, in baza conventiilor internationale, numai daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) persoana extradabila domiciliaza pe teritoriul statului solicitat la data formularii cererii de extradare;
b) persoana extradabila are si cetatenia statului solicitant;
c) persoana extradabila a comis fapta pe teritoriul umn stat membru al Uniunii Europene, daca statul solicitant este un stat membru.
13. In cazul extradarii, sunt conditii privind urmarirea penala sau executarea pedepsei:
a) extradare a este inoperanta daca in statul solicitant s-a acordat gratierea pentru pedeapsa aplicata infractorului;
b) extradare a se admite pentru o infractiune pentru care a intervenit amnistia in Romania, daca statul roman avea competenta sa urmareasca aceasta infractiune, potrivit propriei sale legi penale;
c) sa nu fi intervenit, potrivit legii penale romane ori potrivit legii penale a statului solicitant, prescriptia raspunderii penale ori prescriptia executarii pedepselor.
14. Principiul specialitatii extradarii presupune ca:
a) persoana extradata nu poate fi judecata decat pentru infractiune a sau infractiunile pentru care a fost extradata;
b) persoana extradata nu poate fi pusa sa execute decat pedeapsa ori pedepsele pentru care a fost extradata;
c) persoana extradata nu poate fi judecata si pentru alte infractiuni, anterioare predarii, chiar daca exista acordul prealabil al statului ce a acordat extradarea.
15. Sistemul roman de acordare a extradarii este:
a) guvernamental;
b) jurisdictional;
c) mixt.
16. In cazul infractiunilor ce incep sa fie savarsite sub incidenta unei legi si se
epuizeaza sub incidenta altei legi:
a) legea aplicabila este legea din momentul savarsirii primului act material;
b) legea aplicabila este legea din momentul epuizarii infractiunii;
c) legea aplicabila este legea din momentul producerii ultimului rezultat.
17. Principiul retroactivitatii legii penale:
a) are in vedere situatiile cand fapta continua sa ramana infractiune sub legea noua sub alta denumire;
b) are in vedere si situatiile cand fapta este abrogata in legea speciala, dar ramane ca infractiune in legea penala generala sau ca modalitate de savarsire a altei infractiuni;
c) are in vedere ipoteza dezincriminarii faptei prin legea noua.
18. Potrivit principiului retroactivitatii legii penale (art. 4 C. pen.), odata cu intrarea in vigoare a legii noi:
a) inceteaza executarea pedepselor si a masurilor educative, dar continua executarea masurilor de siguranta pronuntate in baza legii vechi;

Teste grila pentru admiterea in magistratura si avocatura
b) inceteaza executarea pedepselor si a masurilor educative, dar opereaza toate consecintele penale ale hotarari lor judecatoresti privitoare la faptele ce au fost dezincriminate;
c) condamnatul pentru o infractiune ce ulterior a fost dezincriminata, este considerat fara antecedente penale.
19. Legea penala temporara:
a) se aplica infractiunilor savarsite in timpul cand era in vigoare, numai daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acest interval de timp;
b) se aplica infractiunilor savarsite, chiar dupa iesirea ei din vigoare, numai daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acest interval de timp;
c) se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat era in vigoare, chiar daca faptele nu au fost urmarite sau judecate in acel interval de timp.
20. Legea penala mai favorabila se stabileste:
a) in functie de pedepsele principale, daca acestea nu sunt prevazute in aceleasi limite;
b) in functie de pedepsele complementare;
c) in functie de combinarea dispozitiilor mai favorabile din legile succesive.
21. Potrivit principiului neretroactivitatii legii penale:
a) legea penala se poate aplica si faptelor care, la data cand au fost savarsite, nu erau prevazute ca infractiuni;
b) legea penala care incrimineaza fapte ce anterior nu erau prevazute ca infractiuni se poate aplica faptelor savarsite mai inainte de intrarea ei in vigoare;
c) legea penala dispune numai pentru viitor, nu si pentru trecut, cand este vorba de incriminare a faptelor.
22. In cazul aplicarii legii penale mai favorabile infractiunilor nedefinitiv judecate:
a) daca intr-o lege pedeapsa este inchisoarea, iar in alta lege pedeapsa prevazuta este amenda, atunci, de regula, legea care prevede pedeapsa amenzii este mai blanda;
b) daca intr-o lege pedeapsa este inchisoarea, iar in alta lege pedeapsa prevazuta este amenda, atunci, totdeauna, legea care prevede pedeapsa amenzii este mai blanda;
c) criteriile de determinare a legii penale mai favorabile trebuie sa duca la solutia cea mai favorabila pentru infractor, chiar daca s-ar ajunge la nepedepsirea lui.
23. Cand, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si executarea completa a pedepsei inchisorii de 8 ani, intervine o lege care, pentru aceeasi infractiune, prevede pedeapsa inchisorii intre 1 si 7 ani:
a) calcularea termenului de reabilitare se va face in raport de pedeapsa aplicata si executata;
b) calcularea termenului de reabilitare se va face in raport de pedeapsa redusa ca urmare a aplicarii dispozitiilor art. 6 alin. (7) C. pen.;
c) calcularea termenului de reabilitare se va face in raport de data cand ar fi luat sfarsit executarea pedepsei astfel redusa, si nu de la data cand a luat sfarsit executarea efectiva.
Drept penal. Partea generala

24. Cand, dupa executarea completa a pedepsei inchisorii de 8 ani, intervine o lege
care, pentru aceeasi infractiune, prevede pedeapsa inchisorii intre 1 si 5 ani:
a) termenul de reabilitare judecatoreasca este de 4 ani;
b) termenul de reabilitare judecatoreasca este de 5 ani;
c) termenul de reabilitare judecatoreasca este de 6 ani si 6 luni.
25. Nu sunt conditii ale aplicarii legii penale mai favorabile:
a) pana la executarea pedepsei definitive ori pana la stingerea executarii acesteia prin orice alt mod prevazut de lege (gratierea totala ori a restului de pedeapsa, prescriptia executarii) ori, chiar dupa executarea pedepsei, sa fi intrat in vigoare o lege noua care sa prevada pentru infractiune a comisa o pedeapsa mai usoara ca natura ori fiind de aceeasi natura cu limite mai reduse;
b) sa existe o hotarare de condamnare la o pedeapsa pronuntata in baza legii noi;
c) pedeapsa aplicata de instanta de judecata sa fie mai grea ca natura decat cea prevazuta de legea noua pentru aceeasi infractiune ori, daca este de aceeasi natura, sa depaseasca maximul special prevazut in legea noua.
26. Cand dupa executarea completa a pedepsei inchisorii de 6 ani, pentru o infractiune pedepsita de legea veche cu inchisoare de la 1 la 7 ani, iar noua lege prevede pentru aceeasi infractiune pedeapsa inchisorii de la Lla 5 ani:
a) diferenta de pedeapsa aplicata si executata, de 1 an, care nu se mai regaseste in legea noua, trebuie inlaturata;
b) pedeapsa aplicata prin hotarare a de condamnare se considera redusa la cuantumul de 5 ani;
c) termenul de reabilitare judecatoreasca este de 5 ani.
27. Cand, dupa executarea completa a pedepsei inchisorii de 5 ani, intervine o lege care, pentru aceeasi infractiune, prevede pedeapsa inchisorii intre 1 si 3 ani, calcularea primului termen al recidivei postexecutorii:
a) are in vedere un termen de 3 ani;
b) are in vedere pedeapsa de 5 ani, pronuntata si deja executata;
c) este lasata la aprecierea instantei de judecata.
28. Cand dupa executarea completa a pedepsei inchisorii de 3 ani, pentru o infractiune savarsita in minoritate, pedepsita de legea veche cu inchisoare de la 2 la 10 ani, iar noua lege prevede pentru aceeasi infractiune pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani, calcularea primului termen al recidivei postexecutorii:
a) este lasata la aprecierea instantei de judecata;
b) are in vedere pedeapsa de 3 ani pronuntata si deja executata;
c) nu are loc, neoperand starea de recidiva.
29. Pentru aplicarea legii noi mai favorabile, in cazul pedepselor definitive, este necesar:
a) sa existe o hotarare de condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii sau amenzii;
b) pedeapsa aplicata si ramasa definitiva sa fie mai mica decat maximul special prevazut in legea noua;
c) pedeapsa aplicata si ramasa definitiva sa fie mai mare decat maximul special prevazut in legea noua.

Teste grila pentru admiterea in magistratura si avocatura
30. Cand dupa aplicarea unei pedepse cu inchisoare de 3 ani, pentru o infractiune pedepsibila de legea veche cu inchisoare de la 2 la 8 ani, iar noua lege prevede pentru aceeasi infractiune pedeapsa inchisorii de la 1 la 4 ani, dar executarea ei s-a prescris, termenul de reabilitare este de:
a) 4 ani;
b) 5 ani;
c) 6 ani.
Titlul II Infractiunea

31. Prin infractiuni in stiinta dreptului penal, in acceptiunea de fapte descrise de legea penala, intelegem:
a) numai infractiunile prevazute in Partea speciala a Codului penal;
b) numai infractiunile prevazute in Partea speciala a Codului penal si in legile penale speciale;
c) numai infractiunile prevazute in Partea speciala a Codului penal, in legile penale speciale si in legile nepenale cu dispozitiuni penale.
32. Constituie trasaturi esentiale ale infractiunii:
a) prevederea faptei in legea penala, vinovatia, caracterul nejustificat al faptei SI imputabilitatea faptei;
b) continutul infractiunii, factorii infractiunii si pedeapsa;
c) pericolul social, vinovatia si prevederea in legea penala.
33. Concordanta trasaturilor concrete ale infractiunii cu norma de incriminare se
poate infatisa:
a) sub o forma tipica, perfecta, in cazul infractiunii consumate;
b) sub o forma atipica, imperfecta, in cazul tentativei;
c) sub o forma atipica, imperfecta, in cazul infractiunilor care, dupa consumare, au un moment al epuizarii.
34. Vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii, presupune:
a) o atitudine constienta a faptuitorului fata de actiunile sau inactiunile sale;
b) preponderenta factorului intelectiv asupra celui volitiv;
c) ca faptuitorul nu a putut avea reprezentarea rezultatului, din cauze neimputabile lui, chiar daca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.
35. Caracterizand intentia in directa si praeterintentia, rezulta ca:
a) ambele sunt forme mixte de vinovatie;
b) la ambele rezultatul produs nu este urmarit;
c) la ambele faptuitorul poate actiona cu intentie directa.
Drept penal. Partea generala

36. In cazul intentiei directe:
a) faptuitorul prevede rezultatul faptei si, desi nu-l urmareste, accepta fara temei ca acesta nu se va produce;
b) faptuitorul prevede un anumit rezultat si, desi nu-l urmareste, acesta se produce intr-o forma agravata;
c) faptuitorul prevede rezultatul si-l urmareste prin savarsirea faptei.
37. In cazul intentiei indirecte:
a) faptuitorul prevede rezultatul, nu-l urmareste, dar accepta eventualitatea producerii
lui;
b) faptuitorul nu prevede rezultatul, nu il urmareste, desi trebuia si putea sa-I prevada;
c) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l urmareste, nu-l accepta si considera fara temei ca acesta nu se va produce.
38. In cazul culpei cu prevedere:
a) faptuitorul prevede rezultatul, rezultat care nu este urmarit, dar accepta eventualitatea producerii lui;
b) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l urmareste, nu-l accepta, dar considera fara temei ca acesta nu se va produce;
c) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-I prevada.
39. In cazul culpei fara prevedere:
a) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-I prevada;
b) faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l urmareste, dar accepta eventualitatea producerii lui;
c) faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, nu-l urmareste, dar acesta se produce intr-o forma agravata.
40. In cazul praeterintentiei:
a) fapta se savarseste cu intentie directa sau indirecta, iar rezultatul mai grav se produce din culpa;
b) fapta se savarseste numai cu intentie directa, iar rezultatul mai grav se produce din culpa;
c) fapta se savarseste cu intentie sau din culpa, iar rezultatul mai grav se produce din culpa.
41. Prin infractiune, in sensul legii penale, se intelege:
a) orice fapta prevazuta de legea penala;
b) indeplinirea cumulativa a trasaturilor faptei (vinovatie, caracter nejustificat, caracter imputabil si prevederea in legea penala);
c) orice fapta penala savarsita cu vinovatie.
42. Continutul juridic al infractiunii:
a) nu se identifica niciodata cu continutul constitutiv al infractiunii;
b) se poate identifica cu continutul constitutiv al infractiunii;
c) poate cuprinde, pe langa continutul constitutiv, si conditii privitoare la celelalte elemente.



Format: Academic, carte brosata
Data aparitiei: Martie 2014
Pagini: 244

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review