„In istorie am pornit deci ca arhivist, am crescut in masele documentare ale arhivelor, in praful documentelor, meserie careia i-am ramas credincios pana la capat. Toata activitatea mea s-a alimentat, a crescut din masa documentatiei.

Data fiind natura documentatiei, m-am stabilizat in istoria Transilvaniei, am frecventat multa bibliografie istorica maghiara. Mentorul adevarat istoric insa mi-a fost cartea franceza, numele ilustre ale istoriografiei franceze. Am crescut desigur la scoala istoriografiei romanesti, a literaturii romane. Orizontul istoric, orizontul culturii in genere mi l-am largit autodidact la luminile Occidentului.

Scrisul l-am deprins mai mult din lecturi decat din vreo scoala. Am invatat gramatica latina, gramatica ungureasca, nicicand gramatica romaneasca. Aceasta s-a impus empiric, din ambianta culturala in care am crescut.

Am avut prieteni de condei, am consumat multa literatura, arta, arte plastice, muzica de toate naturile, clasica, populara. Specialitatea e doar meserie daca nu face cat de cat legatura cu cultura mare“. (Memorii, Bucuresti, 1993, p. 107).


Prefata   9
Importanta memoriului   11
Cuprinsul memoriului   14
Soarta memoriului   25
Daramarea regimului iozefin   25
Actiunea romaneasca   53
Agitatii taranesti   70
Dieta din 1790–1791   74
O noua incercare   85
Prelungire in polemici   94
Sistemul politic al Principatului   112
Geneza notiunii de„natiune romana” in Transilvania   122
Momentul Mihai Viteazul   131
Evolutia raporturilor in secolul al XVII-lea   142
Unirea cu biserica Romei   160
Instaurarea regimului austriac   160
Unirea cu biserica Romei   163
A doua diploma a Unirii   172
Semnificatia Unirii    176
Initiatorul luptei politice nationale a romanilor din Transilvania:
Inochentie Micu   180
Obiectivele actiunii lui Inochentie Micu   180
Reactiunea impotriva actiunii 1ui   188
Reluarea actiunii sub Maria Tereza: Supplex Libellus   194
Dieta din 1744   204
Chemarea la Viena   208
Actiunea din exil   213
Importanta luptei lui Inochentie Micu   223
Formele de lupta dupa Inochentie Micu   237
Miscarea lui Sofronie   244
Lupta in sensul programului politic   256
Infiintarea regimentelor romanesti de granita   263
Despotism luminat– iozefinism   270
Reformismul lui Iosif al II-lea   275
Consecintele iozefinismului pentru romani   286
Momentul rascoalei lui Horea   292
Sensul social al rascoalei   292
Sensul ei national   300
Intelectualitate si popor   309
Texte demonstrative   309
Atitudinea fata de rascoala lui Horea   314
Atitudini straine   327
Ideile noi social-politice la origini: Franta cu deosebire   335
Luminismul   335
Libertatea   340
Egalitatea   341
Suveranitatea poporului   348
Difuziunea noilor idei   364
Receptarea in Ungaria   366
Miscarea iacobina   381
Noile idei in Polonia, Rusia   387
La sarbo-croati, cehi, slovaci   392
Receptarea noilor idei la noi   395
In Tara Romaneasca si Moldova   395
In Transilvania   422
Forme de actiune politica in continuare   438
Consideratii finale   491
Supplex Libellus e un act revolutionar?   498
E un act retrograd?   500
Problema temeliilor istorice ale memoriului   510
Anexe   519
Indice de nume si locuri   600



Anul aparitiei: 2013
Format: 17X24cm
Nr. pagini: 620