Lumea descrisa in Stapanitorul lumii acesteia este una in care secularismul insidios si umanismul ateu au triumfat asupra moralitatii traditionale. Este o lume in care relativismul filosofic a iesit biruitor in lupta cu obiectivitatea; o lume in care, in numele tolerantei, credinta in Dumnezeu nu este tolerata. Eutanasia este folosita pe scara larga, iar religia aproape ca nu mai este practicata deloc. Conducatorul acestei lumi distopice este un politician cu infatisare benigna, dornic de putere in numele „pacii” si hotarat sa distruga religia in numele „adevarului.” Intr-o astfel de lume, doar o mica si imputinata Biserica sta neinduplecata impotriva demonicului Stapanitor al acestei lumi. 

Desi nu este la fel de cunoscut ca scrierile distopice ale lui Evgeny Zamyatin, George Orwell, Ray Bradbury si Aldous Huxley, Stapanitorul lumii acesteia de Robert Hugh Benson continua sa aiba multi admiratori, in special printre crestinii conservatori

si traditionalisti.

Intr-un eseu din 2005, Joseph Pearce, renumitul publicist si ganditor conservator american, a remarcat ca, desi romanele lui Orwell si Huxley sunt cu adevarat opere fundamentale ale literaturii universale, nu sunt totusi majore ca opere profetice. Pearce explica faptul ca, in timp ce „dictaturile politice” care i-au inspirat pe Huxley si Orwell „si-au trait traiul,” „cosmarul romanesc al lui Benson... se adevereste sub ochii nostri.”

Romanul pe care va invitam sa-l lecturati este o explorare profetica a consecintelor potentiale ale secularismului necontrolat si ale erodarii valorilor religioase. Viziunea lui Benson ramane profund relevanta, oferind un avertisment puternic si o reflectie adanca asupra luptei continue dintre credinta si fortele care incearca sa o submineze.

OPINIA CITITORILOR