Smulgatorul de inimi. Prezentare - Smulgatorul de inimi. Boris Vian (1920-1959) este indiscutabil unul dintre cei mai iubiti copii teribili pe care i-a dat Franta. Iconoclast si nelinistit, cu o
energie inepuizabila, Vian nu a ocolit nici o indeletnicire care l-a tentat cu promisiunea libertatii si cu frumusetea jocului: a scris cronici
muzicale in timpul razboiului, a compus cantece, a cantat la saxofon, a intrat in clubul patafi zicienilor lui Jarry, i-a tradus in franceza pe
Raymond Chandler si Ray Bradbury, s-a jucat cu pseudonimele, a jucat in fi lme si a scris scenarii. Cartea cu care a fermecat generatii dupa
generatii de cititori indragostiti a fost Spuma zilelor, o poveste de iubire in care doar frumusetea mai potoleste tristetea celor intamplate.
Un„flaneur“ printre genuri si meserii cum nu se poate mai creative, Vian s-a nascut intr-o familie in care cutumele erau cat se poate de bine
asezate, iar confortul de la sine inteles. Parintii i-au asigurat o copilarie fericita in conacul de la Ville d’Array, de langa Paris, iar copilul
profitase de toate acestea din plin si pana la varsta de opt ani, ii citise deja pe Corneille, Racine si Molière. A fost inginer, dar s-a ocupat
de cu totul altceva si chiar daca lumea literara nu l-a luat prea mult in seama, a continuat sa scrie. Toamna la Pekin (1947), Iarba Rosie (1950)
sau Voi scuipa pe mormintele voastre sunt cele mai cunoscute romane pe care le-a lasat. A scris povestiri, s-a jucat cu absurdul, cu ironia si cu
zeflemeaua, a fugit de incruntare cu viteza cu care i-a alunecat creionul pe foaia de scris si a murit in timp ce injura la premiera filmului facut
dupa Voi scuipa pe mormintele voastre. Fusese intotdeauna sigur ca n-o sa apuce 40 de ani.
Smulgatorul de inimi ( L’arrache coeur, 1953) a fost conceput ca parte dintr-o trilogie, Les Fillettes de la reine, care n-a fost nicicand continuata.
Un psihiatru, o femeie care demonstreaza partea intunecata a iubirii materne, personaje cu nume inventate de un profesionist al absurdului,
multa poezie, imaginatie si explozii suprarealiste sunt ingrediente din care se incheaga– dupa regulile neverosimilului– acest roman refractar,
de fapt, la definitii sau instructiuni de lectura.

Anul aparitiei: 2009
Nr. pagini: 192

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review