Care este semnificatia desecretizarii secretelor???
Ori de cate ori este vorba de un secret, este de la sine inteles ca ceea ce trebuie facut
in raport cu el se inscrie in fenomenul ascunderii, pastrarii, potentarii misterului, invaluirii.
Indiferent ca este de ordinul cunoasterii sau actiunii, simplu sau complex, rational sau
emotional posesia lui confera un anume gen de avantaj celui care il stapaneste si il
valorifica. In virtutea acestui avantaj el este, pe de-o parte, dorit, vanat, cautat, pe de alta
parte ascuns, pastrat, mascat... Chiar si atunci cand se devoaleaza, procesul este mai
degraba intamplator si se poate ca efectele sale sa nu fie deloc favorabile, ba chiar
dimpotriva, iluminarea zarilor intunecate ale acestuia sa determine declansarea unor efecte
cel putin necunoscute, daca nu negative...
Cu atat mai mult, cand se pune problema unor 'secrete metodice' este evident ca ne
asteptam la o grea incarcatura de experienta si practica formativa, indelung testata in situatii
educationale concrete, care, in mod cert, produc efectele pozitive proiectate si scontate si
care, prin posesie, asigura proprietarului, un mare avantaj de eficienta pedagogica. Nu mai
trebuie insistat pe evidentierea elementelor de convergenta praxiologica sau de accent
axiologic, care insotesc transpunerea lor in activitatea nemijlocita a formatorilor. Despre
asemenea secrete practicienii spun ca, mai degraba, se fura, ca si meseria de dascal, decat se
impartasesc, pentru ca cel mai convingator si modelator este modul de actiune nemijlocita,
interactinea directa cu copiii...
Si totusi, in acest univers al concurentei nemiloase, pe aceasta piata generalizata la
nivelul careia monopolul cunoasterii sau actiunii poate insemna cu certitudine profit, exista
printre noi educatori atat de dedicati meseriei lor si atat de captivati de frumusetea si
inocenta varstei prescolare incat sunt dispusi, cu mult dincolo de simpla si aparent rutiniera,
uneori, folosire in activitatea lor, intr-un maximum de egoism profesional, a secretele
metodice, sa le dezvaluie colegilor, intr-un gest de profunda frumusete interioara.
Dupa ce au trudit ani la rand sa le descopere sau sa le contureze prin experimentari
proprii, dupa ce au tatonat, deopotriva, pe zarile teoriei si practicii, dupa ce au preluat,
adaptat, transformat, incercat si, de ce nu, ratat multiple variante de abordare vin cu
mandrie, cu bucurie si cu altruism sa le ofere colegilor mai tineri sau mai experimentati, cu
dorinta sincera de mai bine pentru toti: copii, parinti, educatori, societate.
Perspectiva oferita de cele doua volume reunite sub genericul 'Secrete metodice'
este una deopotriva completa, sistemica, curriculara (din punct de vedere pedagogic) si
generoasa (din punct de vedere moral). Ea reuseste o utila abordare integratoare a
principalelor probleme ale activitatii din gradinita, pornind de la declansatorul si
sustinatorul actiunii, managerul educational si finalizand, logic, cu beneficiarul acesteia,
prescolarul, care, dupa ce este cunoscut trebuie respectat, iubit si modelat cat mai adecvat.
Punctele nodale ale traseului dezvaluirii 'secretelor' sunt:
1. notiunile si categoriile semantice cu care se lucreaza in practica educativa
actuala (cu foarte utile si adecvate precizari ale conceptelor celor mai folosite de
formatorii din gradinita dar a caror utilizare scapa, uneori, celor mai riguroase
exigente stiintifice);
2. componentele structurale si operationale ale proceselor instructiv-educative (cu
punctuale si pertinente analize asupra resurselor, obiectivelor, continuturilor, ignorate de formatori in complexitatea si interdependenta lor );
3. proiectarea didactica (cu elemente de maxima noutate conceptuala, terminologica
si praxiologica, mai putin cunoscute sau uzitate de educatoare);
4. cunoasterea prescolarului (conditie indispensabila a oricarui praxis eficient,
inteleasa si constientizata ca atare de formatori dar, uneori, 'amanata' in raport cu
alte sarcini 'imediate');
5. 'picaturile de metodica' (care ilustreaza, in cel mai inalt grad, zona de dezvaluire
a unor aspecte garantate de eficienta formativa pentru principalele tipuri de
activitati: educarea limbajului, activitatile matematice, cunoasterea mediului,
educatia pentru societate, educatia plastica si activitati practice si elemente de
educatie casnica);
6. modelele de proiecte curriculare si extracurriculare (sistematizate in volumul II
al 'secretelor' in sens de oferta directa catre practicienii integrati activ actului de
reforma curriculara).
Revenind la intrebarea retorica din titlu, nu putem decat sa sugeram beneficiarilor
acestor volume (si nu voi fi putini) sa-si reaminteasca/sa invete din aceste 'secrete',
dincolo de sugestii, cel putin: sa iubeasca copiii, sa se respecte reciproc, sa lucreze in
echipa, sa fie empatici, sa fie altruisti, sa aiba curajul acceptarii si experimentarii noului, sa
fie deschisi la noutate si schimbare.
Conf. univ. dr. Venera-Mihaela Cojocariu,
Universitatea din Bacau, br>
Interesul pentru promovarea Proiectului ca strategie de proiectare/organizare a
activitatii instructiv-educative in gradinita trebuie privit in contextul demersurilor reformei
curriculare la nivelul tuturor palierelor sistemului de invatamant romanesc.
Componenta structurala a sistemului, invatamantul prescolar este, desigur, marcat si
el de proiectivitate pe termen scurt, mediu si lung, orientata spre atingerea unor finalitati
micro si macrostructurale. Gradinita trebuie sa faca fata prezentelor tendinte proiective din
politica educationala a comunitatii romanesti, care a integrat-o in proiectele ie specifice de
natura socio-culturala.
Proiectul pedagogic ne obliga sa ne planificam activitatea didactica, sa structuram
logic demersul instructiv-educativ prin eliminarea a tot ce este supus intamplarii, devenind
astfel competitivi si eficienti pe piata educatiei.
Diversitatea situatiilor pedagogice in care proiectul este si poate fi utilizat, a
determinat specialistii sa realizeze o tipologie a proiectelor educationale, pornind de la
diferite criterii specifice educatiei (vezi vol. I 'Secrete metodice in didactica prescolara' si
'Managementul proiectelor pedagogice. Ghid metodologic', Venera-Mihaela Cojocariu,
Liliana Sacara).
Despre proiect, ca strategie educationala, s-a publicat mult, problemele teoretice
fiind cat de cat clarificate, insa promovarea in practica ramane o incercare timida la un
procent restrans de educatoare. Cauza? Lipsa unor modele riguroase din punct de vedere
pedagogic (este vorba de proiectele tematice curriculare) sau existenta unor modele care nu
se potrivesc cu specificul invatamantului prescolar.
Prezenta lucrare ofera, colegelor educatoare, modele de proiecte tematice structurate
algoritmic, curriculare si extracurriculare, ce pot fi adaptate si imbunatatite, aplicate creator
si original la grupa.
Fara pretentia ca oferta din lucrare va rezolva toate problemele legate de proiectele
tematice cu aplicabilitate in gradinita, ramanem deschise colaborarii si sugestiilor, care au
la baza argumente practice, riguroase.

CUPRINS

Cuvant inainte... 7
I. Notiuni si categorii semantice cu care se lucreaza in practica educationala actuala... 9
I. 1. Functiile managementului educational... 9
I. 1. 1. Componente si relatii in management... 9
I. 1. 2. Functiile managementului educational... 11
I. 1. 2. 1. Aspecte generale... 11
I. 1. 2. 2. Modul de reflectare a functiilor manageriale in
procesul educational prescolar... 12
I. 2. Notiuni de curriculum... 16
I. 3. Termeni uzuali in pedagogia moderna... 19
II. Componentele structurale si operationale ale procesului instructiv-educativ... 35
II. 1. Resurse educationale... 35
II. 2. Obiective educationale... 35
II. 3. Continuturi pedagogice... 40
II. 4. Strategii didactice... 45
II. 4. 1. Delimitari conceptuale... 45
II. 4. 2. Criterii de elaborare a strategiei didactice... 45
II. 4. 3. Metodele didactice... 46
II. 4. 4. Mijloacele didactice... 47
II. 4. 5. Formele de organizare... 48
II. 5. Evaluare... 51
III. Proiectarea didactica... 58
III. 1. Delimitari conceptuale... 5
III. 2. Proiectarea anuala... 5
III. 3. Proiectarea semestriala... 62
III. 4. Proiectarea modulara a unitatilor de invatare... 63
III. 5. Proiectul didactic... 64
IV. Cunoasterea copilului prescolar... 68
IV. 1. Strategii si tehnici psihopedagogice... 68
IV. 2. Aptitudinea de scolaritate... 77
V. Picaturi de metodica... 81
V. 1. Educarea limbajului... 81
V. 2. Activitati matematice... 94
V. 3. Cunoasterea mediului... 106
V. 4. Educatia pentru societate... 125
V. 5. Educatia plastica... 131
V. 6. Activitati practice si elemente de educatie casnica... 143

Cuvantul autorilor... 155
Poveste de toamna... 156
Uite sus si uite jos, totu-i verde si frumos!... 160
Copiii - florile Pamantului... 164
Prietenii naturii... 169
De ziua tarii mele... 175
Focul - prieten si dusman... 17
In gradina cu legume... 184
Spatiul verde - garantia vietii... 191
Respectam natura... 194
Emotiile au culoare... 200
Maine voi fi scolar!... 203
Copilul - miracolul vietii... 208
Gradinita in sarbatoare... 214
Cu Ziua Mamei incepe primavara... 243
Corpul meu - persoana mea... 259
in asteptarea lui Mos Craciun... 267
La gura sobei... 275
Bucuriile toamnei... 279
Calatorie prin Moldova... 283
Mai aproape de Europa... 289
Legume de toamna din gradina bunicii... 293
Numaram pana la 9... 295


Anul aparitiei: 2009
Nr. pagini: 299