Chiar si presiunea partiala a oxigenului (p02) si nivelul pH-ului din sange ajuta la controlul respiratiei, insa intr-o mult mai mica masura comparativ cu pC02. Chemo-receptorii ce inregistreaza presiunea partiala a oxigenului, se afla in crosa aortei si in sinusul carotidian.

In cazul in care inregistreaza o presiune a oxigenului in crestere, ei trimit semnale catre centrul respirator. Cu toate acestea, minut-volumul respiratiei pulmonare creste numai in cazul unei valori a p02 mai mica de 50 mmHg, la momentul in care se instaleaza de fapt hipoxia arteriala.

Insa reglarea respiratiei nu este atat de nereceptiva la presiunea partiala a oxigenului precum pare. Daca am putea mentine constanta valoarea pC02 in sange, atunci influenta p02 asupra controlului respiratiei ar fi vizibil mai puternica decat este in realitate.

Pentru scufundatorii de performanta, care inainte de scufundarea contratimp scad valoarea presiunii partiale a dioxidului de carbon prin hiperventilatie, pare ca in practica p02 este stimulul hotarator.

Presiunea partiala a oxigenului ne permite de fapt sa incheiem procesul de tinere a respiratiei -care duce la o hipoxie puternica.

Nivelul pH-ului din sangele arterial este mentinut constant la 7, 40 prin intermediul unui sistem tampon. Respiratia are sarcina de a mentine echilibrul acid-alcalin. Cand nivelul pH-ului sanguin scade, cresterea numarului de ioni de H+ din sange duce la generarea unui„motor al respiratiei" suplimentar. Dioxidul de carbon este eliminat si mai rapid prin respiratie, iar nivelul pH-ului ajunge din nou in limitele normale.

La inceput e simplu, apoi tot mai greu - cele doua faze ale scufundarii libere

Scufundarea in apnee se imparte in doua faze: asa numita faza relaxanta sau faza„easy-going", in care scufundatorul nu are nicio problema in a-si tine respiratia si faza ulterioara, faza„struggle", mai obositoare pentru scufundator.

Prima etapa, faza„easy-going", se incheie odata cu inceperea contractiilor convulsive ale diafragmei. Specialistii definesc momentul in care muschii respiratori se contracta independent„momentul critic" din punct de vedere fiziologic sau„physiological breaking point pentru ca noi nu il putem influenta si tine doar de cantitatea de dioxid de carbon si de volumul plamanilor.

Asta inseamna ca odata ce a fost atins un anume nivel de dioxid de carbon (la suprafata este vorba de o valoare de aproximativ 46 mmHg) se activeaza un reflex respirator.

Datorita unei pregatiri temeinice inainte de scufundare si a unei relaxari complete, acest moment fiziologic critic poate fi intarziat, altfel spus va dura mai mult pana cand se ajunge la cantitatea de dioxid de carbon din corp ce activeaza reflexul respirator.

Cea de-a doua faza este caracterizata de lupta impotriva activarii reflexului respirator. Contractiile convulsive ale diafragmei cresc constant in numar si intensitate pana cand in final scufundarea este intrerupta de punctul critic conventional („conventiona breaking point").

Nivelul dioxidului de carbon si a oxigenului din sangele arterial„pui capat jocului". Reflexul respirator devine mult mai puternic decat dorinta de a ne tin respiratia in continuare.

Spre deosebire de prima faza, care este definita de parameti fiziologici, cea de-a doua faza depinde atat de factorii fiziologici, cat si de cei psihologici. In cazul scufundarilor contratimp, metode precum relaxarea constienta sau de compresia prin expirare ajuta sa mai intarziati acel„breaking point".

In concluzie, exista trei factori decisivi in ceea ce priveste durata posibila a scufundarii. Primul este toleranta fiecarui scufundator in apnee la o cantitate ridicata de dioxid de carbon (hipercapnie) si o cantitate scazuta de oxigen (hipoxie) in corp.

In al doilea rand, capacitatea corpului de stocare a oxigenului si a dioxidului de carbon joaca un rol important. Si nu in ultimul rand mentionam, bineinteles, rata metabolica.

Cu cat aceasta rata este mai scazuta, cu atat mai lunga poate fi scufundarea. in literatura de specialitate este mentionat un singur moment critic, in timp ce unii autori vorbesc de punctul critic fiziologic, iar altii de punctul critic conventional...


CUPRINS:

Cuvant inainte

1. Ce este scufundarea libera?
Conditii de baza ale scufundarii libere

2. istoria scufundarilor libere   
"Amas" si culegatorii de bureti - scufundatori cu traditie
Adancimea de scufundare atinge noi recorduri

3. Competitia si sportul de masa
Scufundarea in apnee ca sport de competitie
Sportul de masa in Germania

4. Siguranta in timpul scufundarilor libere
Regula de baza: protejarea partenerului
Fara hiperventilatie
Samba si blackout-ul
Piederea cunostintei: ce e de facut?
Sa respiram corect-cum evitam lesinul
Semnalele corpului

5. Plamanii si respiratia
Plamanul
Dioxidul de carbon si oxigenul in sange
Controlul respiratiei
La inceput e simplu, apoi tot mai greu - cele doua faze ale scufundarii libere

6. Fiziologia scufundarii libere
Reflexul de scufundare
02 si Co2 - ce se schimba in timpul scufundarii?
Compresia plamanilor
Riscul de lesin
Lesinul treptat
Amanarea hipoxiei
Decompresiunea si narcoza azotului
Barotraumatismul

7. Echipamentul
Vizorul (masca)
Tubul de respirat
Labele de inot
Costumul de scufundare
Centura de testare si plumbul (lestul)
Calculatorul de scufundare
Clestele pentru nas
Baliza si cablul
Funia de infasurare
Lanterna

8. Scufundarea la mare adancime
Egalizarea presiunii
Metode de egalizare a presiunii
Echilibrarea greutatii
Locul de scufundare si planificarea acesteia
Masuri de precautie
Baliza si steagul
Accident de decompresie (DCS)
Scufundarea la mare adancime cu ajutorul cablului
Pregatiri
Relaxare si respiratie
Cum se adapteaza corpul la adancime
Asigurarea partenerului in scufundarea la mare adancime
Antrenament pentru scufundarea la mare adancime
Tehnici de scufundare corecta
Pozitii corecte in timpul scufundarii
Exercitii de egalizare a presiunii I
Exercitii de egalizare a presiunii II
Exercitii de egalizare a presiunii III
Exercitii in piscina

9. Disciplinele in bazin
Scufundarea contratimp
Echipamentul
Pregatirile
Scufundarea in apnee statica
Asigurarea partenerului la scufundarea contratimp
Antrenament de scufundare contratimp
Apnee dinamica
Asigurarea partenerului in timpul apneei dinamice
Antrenament pentru apnee dinamica

10. Pregatirile si respiratia
Scufundarea libera si yoga
Exercitii de intindere a muschilor
Tehnica respiratiei yoghine complete
Respiratia in trei si patru timpi
Respiratia pulmonara alternativa (Nadi -Sodhana)
Exercitii de respiratie ce implica miscarea
abdomenului superior (Kapalabhati)
Blocarea prin presiune (Uddiyana Bandha)
Exercitii de respiratie inainte de scufundare
Scufundarea libera si alimentatia

Anexa
Adrese si pagini de internet

Bibliografie si literatura secundara de specialitate
Tabele

Registru

Nr. de pagini: 144
Anul aparitiei: 2015