Revolutia blockchain: despre felul in care tehnologia aflata la baza bitcoinului transforma banii, afacerile si lumea / How the Technology Behind Bitcoin Is Changing Money, Business, and the World de Don Tapscott si Alex Tapscott este ca un atlas al monedelor virtuale. Asadar, nu este o lectura recomandata doar celor pasionati de finante sau tehnologie, ci este o lectura obligatorie pentru toti cei care vor sa stie cum va arata lumea de maine.


Potrivit celor doi autori ne aflam intr-un moment esential al istoriei in care se pun bazale marilor schimbari care vor insemna viitorul nostru pe aceasta planeta. Bitcoinul si blockhainul vor face parte din acest viitor, iar cartea de fata iti va furniza toata informatia de care ai nevoie pentru a intelege ce sunt, cum functioneaza si ce potential enorm au de a schimba complet lumea de maine.


Don Tapscott si fiul sau, Alex Tapscott, ne provoaca prin intermediul volumului de fata sa privim spre viitor, iar pentru multi dintre voi imaginea furnizata va complet neasteptata. Cat de avizati sunt ei insa pentru a ne vorbi despre viitor? Ei bine, fiecare dintre ei are o pregatire si o experienta vasta in domeniul tehnologiei si afacerilor.


Don Tapscott este CEO-ul propriei companii, a scris mai multe carti despre tehnologie si afaceri si este considerat al patrulea cel mai important analist de business din lume, iar Alex Tapscott este un scriitor, speaker, investitor si consilier recunoscut la nivel global pentru experienta sa vasta in ceea ce priveste impactul pe care il au tehnologiile emergente, precum criptomonedele sau blockchain, asupra afacerilor, societatii sau a guvernelor. In 2017 Alex Tapscott a infiintat alaturi de tatal sau Institutul de Cercetare Blockchain, o organizatie in valoare de mai multe milioane de dolari care investigheaza strategiile blockchain, oportunitatile oferite de aceasta tehnologie, dar si descoperirea unor noi modalitati de intrebuintare a acesteia.


Cartea este impartita in trei parti dupa cum urmeaza:


Partea I: Sa zicem ca vrei o revolutie


Capitolul 1: Protocolul increderii


Primul capitol al cartii ne familiarizeaza cu originile bitcoinului. Aflam asadar cum a favorizat criza economica din 2008 aparitia lui si cui i se atribuie aceasta inventie, dar si care sunt principalele diferente dintre monedele traditionale fiduciare si criptomonede si care este mecanismul de functionare al bitcoinului. Intelegem tot aici ce impact urias a avut asupra tranzactiilor noastre descoperirea Protocolului increderii  care sta la baza tot mai multor registre globale distribuite, numite blockchainuri.


Autorii vorbesc in continuare despre un internet al valorii sau al banilor devenit posibil odata cu blockchain care ne permite sa trimitem bani direct si in siguranta de la unii la altii fara sa trecem printr-o banca, companie de credit sau PayPal. Dar blockchain, denumit si tehnologia registrelor distribuite are si multe alte avantaje despre care autorul vorbeste aici, el deschizand o multitudine de noi posibilitati pentru maine:


•    Este descentralizat, iar eliminarea intermediarilor aduce cu sine numeroase beneficii;


•    Este public;


•    Mari corporatii precum: Airbnb, Uber sau Lyft s-ar putea reinventa complet in viitor datorita blockchain, la fel ca si bancile, bursele de valori, companiile de asigurari, firmele de contabilitate, microcreditorii, retelele de carduri de credit, agentiile imobiliare, etc.


•    Serviciile financiare s-ar elibera din chingile vechilor institutii incurajand competitia si inovatia;


•    Industriile culturale s-ar reinventa, creatorii de valoare urmand a fi recompensati pentru valoarea creata;


•    Ar putea opri aceasta goana dementa spre o societate a supravegherii.


•    Ar putea marca trecerea de la „big data” la „little data”;


Asta nu inseamna insa ca blockchain nu ar putea fi, la fel ca si Internetul, o noua cutie a Pandorei care ar putea genera si o multitudine de probleme. Cei doi Tapscott vorbesc aici despre modul in care guvernele au inceput sa foloseasca internetul in detrimentul oamenilor, dar si despre posibilele dezavantaje cu care ar veni la pachet folosirea pe scara larga a blockchain-ului.



Capitolul II: Initializarea viitorului: Sapte principii de proiectare a economiei blockchainului


In acest capitol autorii ne dezvaluie pe rand cele 7 principii de proiectare a economiei blockchainului, dar si marile probleme pe care le-a ridicat aceasta tehnologie in timp, precum si solutiile care s-au gasit pe parcurs. Este vorba mai exact despre:


1.    Integritatea in retea – pentru prima data in istorie avem o platforma care asigura increderea in tranzactii. Tot aici aflam si cum s-a rezolvat problema dublei cheltuieli cu ajutorul unui mecanism de consens si intelegem mai bine in ce consta activitatea minerilor (n. r: cei care castiga bitcoin in urma procesului de adaugare de noi tranzactii in blockchain);


2.    Puterea distribuita – sistemul distribuie puterea intr-o retea peer-to-peer fara nici un punct unic de control.


3.    Valoarea ca stimulent: Satoshi Nakamoto a programat softul pentru a-i recompensa pe cei care lucreaza la el si apartine celor care detin si utilizeaza unitatile sale de valoare. Pentru a preveni inflatia el a plafonat rezerva de bitcoini la 21 de milioane.


4.    Securitatea: Bitcoin utilizeaza o infrastructura cu chei publice (ICP); ICP este o forma avansata de criptografie „asimetrica”;


5.    Confidentialitatea: Satoshi a eliminat odata cu inventarea bitcoinului necesitatea cunoasterii identitatilor reale ale celorlalti pentru a putea interactiona cu ei si nu a instalat nicio conditie de identitate pentru a-l putea descarca si utiliza, astfel ca, nu exista nicio aglomerare tentanta de date personale in blockchain;


6.    Drepturi conservate: blockchainul previne frauda, intrucat nu putem tranzactiona in blockchain lucruri care nu ne apartin, fie ca este vorba de proprietati reale, intelectuale sau drepturi asociate statutului de persoana. Blockchainul ofera mijloace pentru a dovedi proprietatea.


7.    Incluziunea: Sistemul conceput de Satoshi functioneaza pe platforma pentru internet, dar poate functiona si fara internet daca este nevoie, ceea ce inseamna ca va permite accesul in economie sau pe piata chiar si categoriilor sociale care nu au acces la internet, un simplu telefon mobil devenind suficient in acest sens.



Partea a II-a: Transformari


Capitolul III: Reinventarea serviciilor financiare


Transferurile bancare sunt foarte complicate, fie ca este vorba de consumatori persoane fizice si mai ales pentru persoanele juridice. Asta din cauza numerosilor intermediari de care este nevoie pentru a fi realizate. Ele duc la pierderi inutile de bani, timp si oportunitati.


Autorii evidentiaza aici toate slabiciunile serviciilor financiare actuale, invechite si ineficiente si ne ofera o imagine a modului in care acestea s-ar putea reinventa gratie tehnologiei blockchain. Aceasta vine cu avantajul consturilor substantial reduse, al vitezei mai mari, al riscurilor mai mici, etc. „Octetul de aur” te va elucida complet in ceea ce priveste toate modalitatile in care s-ar putea transforma serviciile financiare. Tot aici vedem cum blockchain ar putea deveni interesant si pe Wall Street gratie unor servicii precum blockchainul privat sau blockchainului pe baza de permisiune, sau ce implicatii ar putea avea un Registru Global pentru contabilitate sau pentru domeniul auditului.


Pana si scorul de credit va fi reinventat datorita tehnologiei blockhain, ca si rolul brokerilor, de altfel, al bancherilor de investitii, al avocatilor experti in valori mobiliare, precum si natura investitiilor sau a pietelor de predictie.



Capitolul IV: Proiectarea arhitecturii firmei: centrul si marginile


Platforma blockchain Ethereum fondata de Vitalik Buterin care deruleaza contracte inteligente a intrat in functiune pe 30 iulie 2015. ConsenSys a fost una dintre primele companii care a lucrat la dezvoltarea acestui soft, iar autorul crede ca ea poate fi un bun exemplu de functionare si pentru alte firme. Toti cei implicati in acest proiect au sperat ca Ethereum va face diferenta pentru intreaga civilizatie umana. Aflam asadar aici ce sunt contractele inteligente si cum functioneaza ele, ce implica tranzactiile multisig si de ce ar fi mai avantajos pentru firme sa foloseasca blockchainul in activitatea lor. Tot aici vei putea citi despre avantajele pe care le prezinta blockchain fata de internet.


Autorii subliniaza totodata marele potential cu care vin criptomonedele si principalele platforme blockchain existente in momentul de fata (ne pune la dispozitie si o scurta lista a acestora) fiind de parere ca ele ofera mijloace credibile si eficiente atat pentru eliminarea intermediarilor, cat si pentru reducerea radicala a costurilor de tranzactie, pentru transformarea firmelor in retele, pentru distribuirea puterii economice si pentru a face posibile crearea bogatiei si a unui viitor mai prosper.



Capitolul V: Noi modele de afaceri: Cum sa faci sa curga banii in blockchain


Blockchainul deschide o multime de oportunitati pentru noi modele de afaceri. Astfel, pentru a intelege mai bine avantajele blockchain, autorii ne prezinta prin comparatie modelul de functionare al Airbnb – cel mai mare furnizor de camere de cazare din lume – si al unui posibil concurent din blockchain, numit aici bAirbnb.


Tot aici ne lamurim cum functioneaza Dapp-urile (aplicatiile distribuite) si de ce sunt mai avantajoase decat autoritatile centralizate de stocare a datelor si facem cunostinta cu „intreprinderile autonome distribuite” care au foarte putina nevoie de conducere si ierarhie, sau nu au nevoie deloc si care ar deschide calea spre distribuirea bogatiei, spre deosebire de situatia de fata cand bogatia este doar redistribuita. Observam astfel cum operatiuni dintre cele mai dificile s-ar putea simplifica intr-atat, incat s-ar reduce la cateva clicuri de mouse.


Aruncam o privire in viitorul posibilitatilor oferite de tehnologia blockchain si vorbim despre: meteonet, Dapp-ul PieteiGlobaleDeDateMeteo, intreprinderea autonoma distribuita (IAD) si cele sapte modele de afaceri ale intreprinderilor deschise in retea. Vedem astfel cum ar putea fi folosit cu succes blockchainul in: productia participativa (gen Reddit, Wikipedia), de catre creatorii de proprietate intelectuala (muzicieni, jurnalisti, scriitori, fotografi, etc), in asociatiile autonome (gen Uber), in economia de partajare care vizeaza inchirierea de bunuri si nu achizitionarea lor, de catre prosumatori (clientii care produc), in industria alimentara sau in cadrul colaborarilor comerciale dintre firme.



Capitolul VI: Registrul lucrurilor: Animarea lumii fizice


Cei doi autori fac aici o scurta trecere in revista a extraordinarelor progrese tehnologice pe care le-a adus cu el Internetul Lucrurilor si ne arata cat de multe date a ajuns sa genereze lumea fizica, de la stalpii inteligenti de electricitate si pana la plasturii medicali inteligenti. In ciuda acestui fapt, marea masa a populatiei nu locuieste in case inteligente, nu conduce masini inteligente, iar medicina care se practica azi nu este una inteligenta.


Aflam asadar de ce se face simtita nevoia aparitiei Registrului Tuturor Lucrurilor care ar face posibila automatizarea actiunilor si tranzactiilor pe cuprinsul internetului prin tehnologia blockchain. Vedem astfel cum blockchain devine o conditie esentiala pentru deblocarea potentialului extraordinar pe care il are Internetul Lucrurilor si aruncam o privire in viitor pentru a vedea cum ar arata o lume emergenta in care increderea va fi delegata la nivelul obiectelor. Autorii se refera aici la modul cum se vor schimba transporturile, infrastructura, managementul energiei, gunoiului si apei, extragerea de resurse si agricultura, monitorizarea mediului si serviciile de urgenta, asistenta medicala, serviciile financiare si asigurarile, documentele si alte modalitati de pastrare a evidentei, administrarea de cladiri si proprietati, operatiunile industriale, managementul locuintei si operatiunile cu amanuntul si vanzarile.  Managerii si liderii sunt invitati sa se gandeasca astfel de pe acum la modul cum vor profita pentru a se dezvolta si a se schimba odata cu aparitia acestor noi oportunitati.



Capitolul VII: Rezolvarea paradoxului prosperitatii: Incluziunea economica si antreprenoriatul


Economia globala este in crestere, dar cei care beneficiaza de ea sunt foarte putini, iar inegalitatea sociala este in crestere si ea. In acelasi timp excluziunea financiara si economica este un fenomen ingrijorator. In Mexic 73% din populatie nu are acces la servicii bancare, iar in SUA peste 37 de milioane de oameni sunt in aceeasi situatie. In aceste conditii, blockchain le poate oferi o identitate financiara chiar si celor care nu au in prezent acces la servicii bancare. Iar identitatea financiara le va oferi o serie de oportunitati financiare si economice unui numar de mai bine de doua miliarde de oameni care nu participau pana acum la economie. Asta pentru ca blockchainul devine o utilitate cu ajutorul careia indivizii sa creeze valoare si sa obtina venituri prin modalitati netraditionale.


Vedem tot aici cat de ineficiente sunt serviciile de transferuri de bani raspandite in toata lumea si cum s-ar putea rezolva totul mult mai simplu cu ajutorul unui smartphone, cum s-ar putea simplifica acordarea de ajutoare externe cu ajutorul blockchain, cum s-ar putea imbunatati sistemele de drepturi de proprietate sau cum ar putea contribui aceasta tehnologie la reducerea saraciei. Insa in timp ce posibilitatile deschise de blockchain sunt nenumarate si limitarile acestuia sunt deocamdata destul de serioase...


Capitolul VIII: Reconstructia guvernului si a democratiei


Estonia este o tara digitala, de fapt este considerata liderul mondial in materie de guvernare digitala. Toti locuitorii ei au o identitate digitala, pot sa acceseze servicii online, sa-si utilizeze identitatea digitala pentru a face afaceri si sa actualizeze sau sa corecteze inregistrarile guvernamentale care-i privesc. Astfel, gratie cardului electronic de identitate si actului de identitate mobil de pe telefon estonienii nu au nevoie de carduri bancare sau de transport totul fiind digitalizat. Iar acest lucru le simplifica viata in numeroase moduri despre care vei citi aici. Tot aici vei afla si motivul pentru care Estonia poate functiona mult mai bine asa si ce le impiedica pe celelalte state sa ii urmeze exemplul. Vedem cum blockchain ar putea insemna o noua era pentru democratie, determinand cetatenii pasivi sa voteze, dar si cum blockchain s-ar putea dovedi pentru guvernele tot mai autoritare de azi o tehnologie deloc convenabila.


Descoperim modelele democratice alternative permise de guvernanta in stilul blockchain, noile instrumente democratice facute posibile de blockchain si un model alternativ de viata politica numit futarchy, dar si cum blockchainul ar putea transforma puterea judecatoreasca sau ar putea favoriza crearea unui sistem de plafonare si comercializare pentru oameni.


Capitolul IX: Eliberarea culturii pe blockchain: o veste care ne bucura auzul


In acest capitol cei doi autori analizeaza modalitatile prin care blockchain i-ar putea ajuta pe artisti sa beneficieze la maximum de pe urma talentului lor, prin eliminarea intermediarilor lacomi si ai cenzorilor guvernamentali.


Drumul pe care il parcurge muzica de la artisti la publicul ei in momentul de fata este foarte complicat. Pe acest drum, format din producatori, case de discuri, studiouri de inregistrare, spatii de desfasurare, organizatori si promotori de turnee, vanzatori angro, distribuitori si agentii, artistii sunt ultimii platiti. Si consumatorii simt consecintele acestui drum alambicat prin pretul platit pentru muzica lor preferata.


Analizam asadar aici un nou ecosistem care are niste caracteristici ce lipsesc industriei muzicale actuale si care ar simplifica considerabil lucrurile. Sursa de inspiratie pentru acesta a oferit-o artista de origine britanica Imogen Heap, o revolutionara a domeniului.


Tot aici vedem cum s-ar putea desfasura achizitia de arta prin blockchain si cum va arata viata privata, libertatea de expresie si libertatea presei pe blockchain si intrezarim zorii educatiei in acest domeniu.


Partea a III-a: Perspective promitatoare si pericole


In aceasta ultima parte a cartii autorii vorbesc despre cele 10 dificultati de implementare a blockchainului care trebuie depasite pentru ca promisiunea blockchainului sa se implineasca; iar una dintre cele mai mari probleme in momentul de fata este aceea ca blockchainul nu este inca reglementat in niciun fel, spre deosebire de sistemul financiar, cel mai reglementat sistem din lume. Iar spre deosebire de internet, care a inflorit tocmai datorita faptului ca reglementarile si controlul guvernelor asupra lui a fost limitat, reusindu-se astfel democratizarea informatiei, blockchainul va trebui reglementat riguros pentru ca el urmareste democratizarea valorii si loveste in inima industriilor traditionale precum cea bancara.


Ramane asadar de vazut daca societatea este pregatita sa intre in aceasta noua era bazata pe deschidere, merit, descentralizare si participare globala...


TESTIMONIALE:


„Blockchain este este una dintre cele mai importante inventii din istoria informaticii. Cititi „Revolutia Blockchain” (Blockchain Revolution) pentru a intelege profunda sa implicare.” - Marc Andreessen, cofondator Netscape si Andreessen Horowitz


„Ce carte spectaculoasa! Ravasitoare in exuberanta si profunzimea ei. Ma face sa ma gandesc ca ne aflam intr-unul din acele momente, din punct de vedere al istoriei tehnologiei, economiei si societatii, unde limita este cerul.” - Steve Wozniak, cofondator Apple Computer


„Daca exista vreun subiect care ar trebui demistificat, acela ar fi blockchainul. Impreuna, cei doi Tapscott au reusit pe deplin si astfel au surprins entuziasmul, potentialul si importanta acestui subiect pentru toata lumea.” – Blythe Masters, director general al Digital Asset Holdings


„Blockchainul este un val tehnologic radical si, asa cum a facut de atatea ori, Tapscott se afla chiar pe val, de data aceasta insotit de fiul sau Alex, facand surfing in zori. E o cursa pe cinste.” – Yochai Benkler, seful Catedrei Berkman de studii juridice antreprenoriale, Harvard Law School


„Revolutia blockchain este un amestec stralucit de istorie, tehnologie si sociologie care abordeaza toate aspectele protocolului blockchain – o inventie care, in timp, se poate dovedi la fel de memorabila precum inventarea tiparului.” – James Rickards, autor al volumelor Currency Wars si The Death of Money


„Revolutia blockchain functioneaza pe post de atlas pentru lumea banilor digitali, explicand cu maiestrie peisajul actual si iluminand in acelasi timp un drum care merge tot inainte catre un sistem financiar global mai echitabil, mai eficient si mai conectat.” – Jim Breyer, director general al Breyer Capital


„Epicentrul increderii este pe cale sa se disperseze! Naratiunea definitiva a posibilitatilor revolutionare oferite de un sistem descentralizat de incredere.” – Frank D’Souza, director general al Cognizant


„Revolutia blockchain este un manifest edificator si are o importanta deosebita pentru urmatoarea era digitala.” – Dan Pontefract, autor al The Purpose Effect; director de conceptie al TELUS


An aparitie: 2021
Nr. pagini: 576

OPINIA CITITORILOR