Religia in epoca romantica. Un imaginar al Absolutului
DESCRIERE
Pe coperta: Caspar David Friedrich, Visatorul (Ruinele Manastirii Oybin) (1840)
Cartea se construieste pe constiinta triplei unitati romantice: filosofie, arta si religie, postulate de Hegel ca domenii fundamentale ale spiritului. Pe taramul ideilor, subiectivitatea, infinita in sine, este reflexul Absolutului, spiritul lui Dumnezeu. Sensul vietii consta in comuniunea fiintei umane cu fiinta divina, omul fiind imaginea pamanteana a acesteia. In epoca romantica, religia aduce, in esenta ei, chemarea infinitului. (VASILE VOIA)
* * *
„Religie de exigenta si intimitate, religie fara biserica, in stare bruta. Cercetare in afara institutiilor, colocviu singular al sufletelor cu Dumnezeu, experienta a pericolului reprezentat de Dumnezeu, pana la limitele in care Fiinta si Neantul se leaga intr-o comuniune ce scapa cuvantului uman.” (GEORGES GUSDORF)
* * *
„Pe Dumnezeu trebuie sa-l cautam printre oameni. In intamplarile umane, in ideile si sensibilitatile umane se reveleaza cel mai luminos spiritul cerului.” (NOVALIS)
* * *
„Cu toate ca si ceea ce se numeste, de obicei, religie imi pare a fi unul dintre cele mai minunate si marete fenomene, totusi nu pot considera drept religie, in sensul strict al cuvantului, decat ceea ce gandim, scriem si traim dumnezeieste, si anume daca-L simtim pe Dumnezeu in noi, daca o umbra de evlavie si de insufletire s-a revarsat peste intreaga noastra existenta, daca tot ceea ce facem nu e doar din datorie, ci din dragoste, numai pentru ca vrem, si daca vrem, numai pentru ca asa spune Dumnezeu, [si] anume Dumnezeul din noi.” (FRIEDRICH SCHLEGEL)
* * *
„Va intrebati ce limbaj ar fi destul de misterios, cuvantarea, scrierea, fapta, mimica linistita a spiritului? Fiecare, raspund eu, si vedeti ca asta nu m-a speriat atat de tare. In fiecare sacrul ramane secret si ascuns profanilor. Lasati sa se roada coaja, cum vreti; insa nu ne refuzati sa-l adoram pe Dumnezeul care va fi in Voi.” (FRIEDRICH SCHLEIERMACHER)
* * *
Cuprins
Cuvant-inainte?
Un alt romantism?
Cautarea Absolutului?
Precursorii constiintei romantice?
De la urgenta unei noi mitologii la filosofia mitologiei?
Fragmentul romantic – manifest poetic, filosofic, religios?
Enciclopedismul romantic?
Revelatia biblica?
Cuvantarile despre religie?
Crestinatatea sau Europa?
Introducere in teoria romantica a sincretismului religios?
Sincretism religios in opera poetica a lui Friedrich Holderlin. De la zeii Eladei la zeul crestin
„Doar in plina moarte se aprinde fulgerul vietii eterne”?(Friedrich Schlegel)
Final la conceptul religie romantica?
Calea negativa?
Addenda
Poezia metafizica?
Bibliografie (selectiva)?
Indice de nume
* * *
VASILE VOIA s-a nascut la 20 octombrie 1938, in localitatea Slatina-Nera, judetul Caras-Severin. A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii Babes-Bolyai in 1963 si a obtinut doctoratul in Filologie in 1978. Este critic literar si eseist. Domeniile sale de specializare academica se concretizeaza in zona literaturii universale si comparate, prin studii si cercetari teoretice si aplicative, dar si in sfera literaturii romane si a germanisticii. Pe parcursul activitatii sale academice, a participat la cursuri de vara si stagii in strainatate la universitatile din Dijon, Berlin si din Stuttgart. La aceasta din urma a fost si bursier al Fundatiei Alexander von Humboldt, la catedra profesorului Fritz Martini, intre anii 1970 si 1977. A predat Limba si literatura romana la Institutul Pedagogic Superior din Seghedin (in maghiara Szeged) (1992-1995), iar in urmatorii doi ani a fost docent pentru Limba si literatura romana, cultura si civilizatie romaneasca la Seminarul de Romanistica al Universitatii din Freiburg im Breisgau.
A publicat volumele: Novalis (studiu monografic), Tentatia limitei si limita tentatiei. Glose la mitul faustic, Literatura comparata. Principii teoretice si studii aplicative, Proza romaneasca dintre cele doua razboaie mondiale (antologie comentata – Gyula, 1995; Bucuresti, Editura Palimpsest, 2007-2008, editia a 2-a), Aspecte ale comparatismului romanesc, Invalizii zeului Apollo. Introducere in poezia moderna. Partea intai: Novalis si Holderlin, Comparatism si germanistica, Tentatia limitei si limita tentatiei. Repere pentru o fenomenologie a mitului faustic (editia a 2-a, revazuta si adaugita), Literatura comparata la turnanta ultimului secol. Anxietati, paradigme, metode, Liviu Rusu: Adevar si valoare.
Dintre editiile de autor mentionam: editia Liviu Rusu (vol. I si II – Editura Dacia; vol. III-VI – Editura Academiei Romane), Lucian Blaga, Mareele sufletului (selectie si traducere de Georg Drozdowski, Die Gezeiten der Seele), Liviu Rusu, Goethe – Cateva aspecte, Hans-Georg Gadamer, Heidegger si grecii.
OPINIA CITITORILOR