Materia mostenirilor este tratata de autorii nostri in mod unilateral. Succesiunile sunt privite ca o materie pur tehnica, in care sunt expuse cu un ochi rece niste solutii matematic convenabile unor justitiabili, care oricum au ascuns sau si-au impartit (insusit) deja buna parte din bunuri.

Nici autorii nostri si nici legiuitorul civil nu se preocupa de factorul uman implicat, cu ecourile sale in plan micro (familial) si macro (social). Dupa parerea noastra, aceasta preocupare poate fi pusa in practica prin folosirea in analiza a trei aspecte: evolutiile sociologice; perspectiva istoric evolutiva asupra institutiilor; metoda dreptului comparat.

Reglementarea mostenirii in Codul civil din 2009 a urmarit absorbirea legislatiei speciale in Cod, valorificarea experientei Codului civil Carol al II-lea, a Decretului-lege nr. 319/1944, a Proiectului de Cod civil din 1971, a Codului civil din Québec si a reformei succesorale franceze din 2001-2006, la care s-au adaugat interpretarile jurisprudentiale si propunerile de lege ferenda avansate in literatura juridica. Un rol important l-au avut observatiile si sugestiile venite de la organizatiile profesionale si de la diverse organisme si institutii consultate, dintre care cea mai mare pondere au avut-o cele facute de reprezentantii notariatului: corp profesional specializat incepand din 1950 in materia succesiunilor, a avansat amendamente a caror negociere a avut pondere asupra formei finale a acestei carti.

Ne propunem sa expunem problemele dintr-o perspectiva utila concret practicianului si informativa studentului sau teoreticianului. Expunerea regulilor din noul Cod civil va fi permanent precedata de sinteza evolutiei din dreptul nostru anterior lui 1 octombrie 2011.

Nr. de pagini: 246
Anul aparitiei:  2012