Argumentarea existentei lui Dumnezeu este mai intai inductiva, intrucat se intemeiaza pe fapte, pe observarea si interpretarea lucrurilor existente si intrucat concluzia ca exista Dumnezeu transcende premizele cosmologice prin care este stabilita; este apoi deductiva, intrucat opereaza cu principiile si adevarurile de ratiune, avand ca principiu apropiat fundamental principiul ratiunii suficiente si al cauzalitatii. La faptele si adevarurile scoase din experienta, cugetarea adauga un element rational, logic si necesar, care ii permite de a le transcende, de a depasi faptele, realitatile cosmice, adevarurile de experienta de la care porneste.

OPINIA CITITORILOR