Infometata si demna de mila, o pisicuta murdara este salvata din cartierele saracacioase din New Delhi si are sansa unei vieti pe care nu si-o imaginase vreodata. Intr-un sanctuar frumos care da spre muntii Himalaya acoperiti de zapada, ea isi incepe noua existenta ca pisica a lui Dalai Lama.

Aceasta carte este prima din seria Pisica lui Dalai Lama de David Michie.

Iubitoare, sarcastica si inteleapta, aceasta pisica cu nenumarate nume deschide o fereastra spre sanctuarul interior al vietii din Dharamsala. Ca un mic spion care observa fluxul constant de intalniri private dintre Sfintia Sa si diverse persoane, de la celebritati hollywoodiene la filantropi si autori motivationali, pisica lui Dalai Lama ne ofera o perspectiva asupra modului in care putem gasi fericire si sens intr-o lume ocupata si materialista. Povestea ei va aduce un zambet pe chipul oricui a fost binecuvantat cu torsul marinimos si labutele frematatoare ale unei pisici.

- O, ce adorabila!
Cobori repede pentru a ma mangaia pe ceafa, lucru pentru care am multumit cu un cascat larg si intinderea frematatoare a labelor din fata.
- Nu stiam ca aveti o pisica! exclama ea.
Sunt mereu surprinsa de cati oameni fac observatia asta. De ce Sfintia Sa nu ar avea o pisica?
- Daca ar putea sa vorbeasca, continua actrita, sunt sigura ca ar avea sa ne impartaseasca ceva intelepciune.

Si asa samanta a fost plantata.

Am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai mult ca poate venise timpul sa scriu si eu o carte a mea - o carte care sa transmita ceva intelepciune dobandita in timp ce stateam nu la picioarele lui Dalai Lama, ci chiar mai aproape, in poala sa. O carte care sa spuna propria mea poveste - nu atat una a evolutiei de la saracie la bogatie, ci a saltului de la gunoi direct in templu. Cum am fost salvata de la o soarta prea aspra pentru a fi amintita, ca sa devin tovarasa constanta a unui barbat care nu numai ca este unul din cei mai mari lideri spirituali din lume si laureat al Premiului Nobel, ci si un expert in manuirea instrumentelor de deschidere a conservelor.

OPINIA CITITORILOR