Cartea autorului *** „Perspective - Revista de didactica limbii si literaturii romane Numarul 1 (35) 2018" de la editura ART GRUP EDITORIAL

Date fiind, pe de o parte, importanta tipologiilor textuale in fundamentarea disciplinei limba si literatura romana de-a lungul timpului (prin studiul genurilor retorice, al genurilor literare si al genurilor comunicarii) si reorientarea actuala a interesului scolii dinspre textul literar spre o varietate de tipuri de texte (dinspre genurile literare inspre genurile comunicarii) iar, pe de alta parte, functia tipologiilor textuale in formarea competentei lingvistice si generice, aspect important pentru modelul curricular actual, revista „Perspective" a propus doua numere tematice consacrate tipologiilor textuale, 2(34)/2017 si 1(35)/2018. Problematica este foarte ampla si include discutarea unor distinctii conceptuale: categorii de texte, forme textuale, tipare textuale, specii de texte etc.; poezie/proza/teatru; epic/ liric/dramatic; clasic/modern/postmodern; patrimoniu literar, canon literar; text literar/text critic/text de escorta; texte de gradul a doilea: pastisa, parodia etc.; abordarea didactica (receptare si producere) a unor texte incadrate generic: literar/nonliterar; fictional/nonfictional; narativ/descriptiv/argumentativ/explicativ/injonctiv; text continuu/ discontinuu; text monomodal/multimodal; texte de granita; text/ hipertext etc.; abordarea didactica (receptarea) unor tipuri de textel a unor texte literare consacrate; a unor tipuri de texte nou introduse in programa scolara: banda desenata, romanul grafic, e-mailul, blogul etc.; ilustrarea unor functii didactice ale textului: obiect al receptarii, discurs hermeneutic, suport al activitatilor de scriere, suport in formarea unor reprezentari privind evolutia fenomenului literar etc.
Desi initial le-am planuit ca doua episoade independente: primul, tipologii textuale generice (2/2017), iar al doilea, tipologii textuale si dinamica fenomenului literar (1/2018), in final, numerele se dovedesc relativ omogene, in sensul in care cele doua aspecte se suprapun in multe dintre contributii si anumite subiecte (precum interesul pentru banda desenata, pentru confluenta genurilor etc.) se regasesc in ambele numere. Estimam ca nr. 2/2018 (dedicat constructiei identitare) va examina o tipologie absenta acum, textele de patrimoniu.

In numarul de fata, articolele din Dosar pun in discutie crearea unei tipologii textuale si criteriile care o genereaza, valoarea si limitele tipologiei, rolul incadrarii tipologice in vederea receptarii textelor, forme de accesibilitate mediate de tipologie, caracterul operant, dar si riscurile incadrarilor tipologice. Alina Pamfil (Peisajul ca specie a poeziei lirice. O tipologie) pune in scena tipologia peisajului avand drept principiu de clasificare procesul generator, harta peisajului facand vizibile o istorie, in sectiune, a liricii romanesti, precum si un inventar al categoriilor liricului care pot fi reprezentate in termeni de peisaj. Dumitru-Cornel Vilcu (Text-discursul si problema tipologiei in lingvistica integrala (coseriana)) discuta premisele crearii si reperele unei tipologii textuale in cadrul lingvisticii integrale, lamurindu-ne ca orice tipologie este in legatura cu hermeneutica sensului. Adrian Barbu (Graphic Story, arta secventiala, benzi desenate) trateaza banda desenata ca tip de arta secventiala punandu-i in evidenta particularitatile de constructie si valoarea didactica. Rubrica Experiente abordeaza tipologia in contextul unor activitati de scriere creativa (Bogdan Herteg, Mihaela Nicolae), de redactare (Amalia Gabriela Serbu), de receptare a textului multimodal (Cristinne Schmidt si Loredana Caia) sau nonliterar (Corina Dindelegan), si de receptare a literaturii canonice (Alexandrina Luminita Sfara), precum si in cadrul unor activitati cu caracter transdisciplinar (Daniela Paduraru).
Puncte de vedere se refera la reevaluarea abordarii didactice a genului dramatic prin cheia naratologiei (Paul Mada), la teatralizarea naratiunii in romanul Morometii cu efect asupra receptarii romanului (Georgiana Fodor), la relevanta unor concepte, precum cronotopul, in stabilirea unei tipologii a romanului (Maria Radu), la receptarea literaturii postmoderne prin intermediul intertextului (Cristina Chiprian, Daniela Filip), la categoriile de texte si probele incluse in Bacalaureatul international (Ioana Nanu).

In rubrica O idee, Dan Gulea (O imagine cat o mie de cuvinte. Despre dimensiunea vizuala a literaturii, in scoala) realizeaza o radiografie critica a culturii vizuale din scoala romaneasca actuala, dublata de propuneri in ceea ce priveste mizele educatiei vizuale.
Ancheta inregistreaza modul in care profesorii inteleg sa se raporteze la tipurile de text continute de manual: textele reprezentative, al caror studiu contribuie in mod esential la educatia literara, culturala, intelectuala etc. a elevilor, si alte tipuri de texte.
In rubrica Carti, Luminita Medesan prezinta lucrarea fundamentala a lui Jean-Michel Adam, Textele. Tipuri si prototipuri (Institutul European 2009), iar in ABC didactic, Ioana Tamaian descrie un ghid de proiectare didactica pentru invatatori, coordonat de Odarca Bout.
In final, Evenimentele, putine ca numar, prezinta ateliere de lectura si de scriere organizate, la Galati, cu prilejul Zilei internationale a si festivalul de lectura Zumaricale de la Botosani.

Redactia


Anul aparitiei: 2018
Nr. pagini: 132

OPINIA CITITORILOR