Ca educatori, suntem cu totii de acord cu rolul semnificativ pe care il joaca lucrul cu cartea. Noi avem responsabilitatea de a crea in clasa un mediu ambiant care incurajeaza elevii, in care se simt confortabil in a impartasi si a discuta experientele si descoperirile lor, ca cititori. Acestea pot imbraca diferite forme: dramatizari, lecturi, forme artistice diverse, inregistrari, esential este insa sa se sprijine exprimarea deschisa.
Howard Gardner, un renumit psiholog al Universitatii Harvard, ti-a pus serios intrebarea despre validitatea determinarii coeficientului de inteligenta (IQ). El a considerat ca inteligenta unui om e mai mult decat abilitatea unui contabil de a rezolva probleme si a propus, pentru a determina inteligenta unui individ, scoaterea acestuia din mediul ambiant si punerea in fata unor sarcini pe care niciodata nu le-a facut si pe care probabil niciodata nu le va alege sa le faca. Astfel, Gardner a imaginat o harta a abilitatilor umane grupate in 7 categorii sau inteligente:
1. Inteligenta lingvistica  sensibilitatea la sunete, structuri, semnificatii si functii ale cuvintelor si limbajului;
2. Intelingenta logico-matematica  sensibilitate si capacitate de a discerne modele si secvente logico-numerice si de a sustine lanturi rationale;
3. Inteligenta spatiala  capacitatea de a percepe lumea spatio-vizual si de a realiza transformari dintr-o perceptie initiala;
4. Kinesteziko-corporal  abilitatea de a controla miscarile corpului si de a manevra obiecte;
5. Inteligenta muzicala  abilitatea de a produce si de a aprecia ritmuri, inaltimea si timbrul sunetelor, de a aprecia formele expresivitatii muzicale;
6. Inteligenta personala  capacitatea de a discerne si raspunde adecvat la dispozitiile si temperamentele, motivatiile si dorintele oamenilor;
7. Inteligenta intrapersonala  accesul si controlul propriilor trairi si emotii, capacitatea de a discrimina intre emoti, abilitati, de a-ti cunoaste partile puternice si cele slabe.
Am reluat aceste date pentru aplicabilitatea lor la situatia discutiilor despre carti. Cunoscand bine tipul predominant de inteligenta al fiecarui copil, invatatorul poate incuraja largirea formelor de discutare si impartasire a experientelor de cititori. Astfel, la asocierea de idei din materialele citite, elevii pot extrage concluzii logice, pot prevedea rezultatele, pot proba (confrunta), pot asocia imaginile cu textul, pot asocia experientele personale cu ceea ce citesc, sunt capabili sa realizeze relatii sau pot deduce intelesuri.
Cand se discuta despre organizarea faptelor, copiii pot urma directiile sugerate, pot gasi ideea principala, pot identifica ideile ascunse, pot clasifica ideile, pot identifica firul povestirii, pot desparti in secvente sau construi o schema a secventelor (ilustrand).
Cand se urmareste localizarea informatiilor, unii elevi vor folosi cuprinsul, numarul paginilor, titlurile (subtitlurile), index-urile alfabetice etc. Altii pot scoate informatii din text, pot citi cu scopuri precise: pentru placerea de a citi, pentru informare, pentru a obtine o idee generala despre continut.
Aprecierile asupra unei carti citite le pot demonstra diferit: fie prin repovestire, prin dramatizare, prin ilustrare, prin folosirea vocabularului introdus in text.
Invatatorului ii revine responsabilitatea ca, in cadrul ambiant adecvat exprimarii deschise, sa valorifice si sa stimuleze posibilitatile fiecarui copil, cu propriul lui stil de invatare.
Scoala contemporana se confrunta cu provocari cu totul inedite in raport cu alte momente de restructurare a sistemului de invatamant care nu sunt specifice doar sistemului educational romanesc, ci sunt resimtite in mare parte in intregul context educational European si mondial.
Experienta indelungata a educatiei centrate pe competitie si achizitia de cunostinte in detrimentul cooperarii si a centrarii pe formarea de abilitati si competente a determinat marginalizarea unor domenii de formare care astazi se dovedesc indispensabile pentru functionarea eficienta a omului contemporan. Orientarea strict academica a programelor curriculare si modelele clasice directive de predare nu sprijina decat partial dezvoltarea personalitatii armonioase si a abilitatilor de functionare sociala eficienta a elevilor, aspecte care in ultima instanta contribuie semnificativ la asigurarea invatarii eficiente a elevilor.
Prin specificul sau, sistemul educational Step by Step promoveaza crearea unui astfel de mediu educational propice invatarii, centrandu-se pe elev, cu nevoile si interesele sale de formare si pe modele de invatare diferentiate si cooperative de tipul centrelor de activitate care incurajeaza initiative personala si activismul elevilor.
Existand aceste premise, consideram ca aplicarea in cadrul acestui sistem a strategiei Circle Time este realizabila si in acelasi timp aduce un plus de diversitate, dar si de calitate a invatarii.
Neavand un continut predefinit, Circle Time este un cadru metodologic ce permite integrarea oricarui continut disciplinar sau transdisciplinar, deci si continuturi prezente in Curriculum-ul National. Astfel, numeroase teme de continut si abilitati specifice in special disciplinelor socio-umane, precum si teme de natura transdisciplinara propuse in cadrul Curriculum-ul National pot fii abordate prin activitati de tip Circle Time.
Circle Time este o activitate complexa a carei derulare presupune organizarea grupului de elevi participanti sub forma circulara si comunicarea in asa-numitele runde de comunicare pe teme diverse, stabilite n functie de nevoile si interesele de cunoastere si formare identificate.
Discutia de grup se petrece dupa un scenariu prestabilit, rundele de comunicare fiind ocazii de evocare a cunostintelor si experientelor de cunoastere si emotionale achizitionate anterior sau obtinute prin reflectie de moment si asigurand un fond de idei pe care se pot strecura ulterior activitati curriculare mai complexe. Faptul ca propunatorul activitatii de comunicare, cadrul didactic, face parte din cercul de comunicare anuleaza o parte din autoritatea formala a cadrului didactic si sporeste calitatea comunicarii prin medierea pe care profesorul o asigura in cadrul discutiei.
Desi in mod traditional Circle Time se aplica in sesiuni de lucru special destinate acestei strategii, aici recomandandu-se ca in invatamantul primar o sesiune de Circle Time sa dureze 30-40 de minute si sa se desfasoare o data  de doua ori pe saptamana, in conceptia noastra, secventele de Circle Time pot sa se organizeze si deruleze si in urmatoarelor contexte:
 In momentul de introducere a unui nou continut, ca situatie de evocare a cunostintelor si experientelor anterioare, utile in intelegerea si prelucrarea noului continut al invatarii;
 In etapa de fixare a cunostintelor, prin prelucrarea de profunzime a acestora si transferul lor in noi situatii de invatare;
 In situatia in care un continut aprofundat in cadrul unei situatii de predare se doreste a fii transferat in contextual particular al grupului de elevi ai clasei (ex: o situatie evocate in cadrul unei povesti, text literar se va explora, dezvolta, elabora prin discutie de grup in cadrul unei activitati Circle Time).

1. O posibila structura a unei sesiuni de Circle Time

Circle Time este o activitate ce presupune o anumita disciplina a comunicarii. Aceasta este data in prima instanta de regulile de comunicare clasice in cadrul acestei strategii (ascultare reciproca, atitudinea nonevaluativa, exprimarea coerenta a unui punct de vedere, posibilitatea neexprimarii pe un anumit subiect). O a doua caracteristica ce asigura rigoarea comunicarii este o anumita etapizare a activitatilor in cadrul sesiunii de Circle Time. Etapele pe care le propunem aici sunt:
 Activitati de introducere: crearea atmosferei, actualizarea unor deprinderi, valori, reguli de comportament, rutine zilnice: ex. Ce zi e azi, cum ma simt azi, ce ma preocupa azi.
 Activitati de incalzire: o scurta runda pentru a oferi ocazia fiecarui copil de a spune ceva, de a se antrena in activitate, activitatile de mixing-up (amestecare a grupului in vederea asigurarii ocaziilor de comunicare intre cat mai multi elevi), cunoastere reciproca, obtinere a coeziunii de grup.
 Activitati de prezentare personala: copilul zilei (set de activitati de prezentare ca persoana valoroasa a elevilor clasei), reflectie asupra calitatii participarii la rezolvarea unor probleme de grup etc.
 Activitati de formulare a unor probleme: discutii libere, formulare de probleme prin continuarea de propozitii;
 Activitati de comunicare verbala sau nonverbala: realizarea contactului vizual, participarea si urmarea de instructiuni, afirmatii de grup.
 Activitati de interrelationare si intercunoastere: exersarea ascultarii, afirmarea de reflectii pozitive despre celalalt, afirmatii despre sine, continuarea propozitiilor despre sentimentele si trairile proprii si ale celorlalti.
 Activitati de incheiere: asigura unitatea activitatii in ansamblu, face trecerea la activitatile urmatoare ale zilei, reflectie, introspectie etc.

2. Un posibil scenariu de dialog in cadrul unei sesiuni Circle Time
Tema: Prietenia
Timp de derulare: 30 min
Activitate de introducere: Elevii sunt asezati in cerc. Cadrul didactic ia parte la activitate ocupand un loc in cadrul cercului. Participantii se prind de maini. La semnul cadrului didactic si pornind de la acesta se trece de la unul la celalalt o strangere de mana. Se continua cu o runda in care elevii continua propozitia: Acest joc ma face sa ma simt
Activitate de incalzire: Pastrandu-se formatia de cerc, elevii vor urma indicatia: Sa se ridice si sa isi schimbe locurile toti cei care au un prieten bun, si apoi indicatia: Sa se ridice si sa isi schimbe locurile toti cei care au un prieten bun in aceasta scoala/in aceasta clasa.
Activitate de prezentare personala: Se propune continuarea propozitiei: Daca as fi o carte as vrea sa fiu, iar prietenul meu ar vrea sa fie
Pastrandu-se formatia de cerc, elevii formeaza perechi si sunt solicitati ca in urma unei discutii sa identifice doua lucruri care le sunt placute amandurora, iar apoi sa le raporteze grupului, fiecare din cei doi membrii ai perechii afirmand unul dintre lucruri.
Se continua prin concluzionarea ca sunt mai multe lucruri care ne apropie decat cele care ne despart.
Se cere continuarea propozitiei: Un prieten este cel care
Se cere continuarea propozitiei: Sunt un prieten bun pentru ca
Se finalizeaza discutia prin formularea de catre cadrul didactic a unor concluzii sau liste de idei.
Activitate de formularea a unor probleme:
Se utilizeaza o imagine care evoca o relatie de prietenie. Imaginea este trecuta de la unul la celalalt, iar elevii sunt solicitati sa afirme pe rand trairea emotionala pe care le-o evoca imaginea.
Se continua propozitia: Cand te certi cu un prieten atunci poti (face, spune etc.)
Activitate de interrelationare si intercunoastere: Copiilor li se lipeste pe spate o foaie de hartie, apoi fiecare copil scrie pe spatele celorlalti un lucru pozitiv despre purtatorul foii, pentru care acesta il apreciaza.
Activitate de incheiere: Se realizeaza o activitate de amestecare a grupului printr-o afirmatie tacuta, astfel: Sa se ridice si sa-si schimbe locurile toti cei care stiu un proverb sau o afirmatie cu privire la prietenie. Cei care doresc vor prezenta ulterior aceste afirmatii.
Concluzii:
Invatarea si dezvoltare prin intermediul strategiei Circle Time este un proces. Centrata pe obiective Curriculare, dar si pe alte finalitati tangibile pe termen mediu si lung, aceasta strategie de dezvoltare poate oferi un exemplu de practica eficienta de integrare, referitoare la abilitatile de functionare eficienta a elevilor in plan emotional si social.



CUPRINS
CAPITOLUL I
INTRODUCERE IN STUDIUL ORTOGRAFIEI SI PUNCTUATIEI
1.Preocupari ale invatamantului primar pentru formarea deprinderilor corecte
de exprimare orala si scrisa................3
2.Sarcinile ce revin scolii in invatarea ortografiei si a punctuatiei.............7
3.Motivatia si alegerea temei ....................................................................12
CAPITOLUL II
ASPECTE TEORETICE
1.Scrisul  obiectiv prioritar al invatamantului primar..............................15
2.Principiile ortografiei limbii romane27
3.Legatura dintre citire si scriere40
CAPITOLUL III
ASPECTE METODOLOGICE
1.Cauzele unor greseli de ortografie si de punctuatie si sugestii pentru
inlaturarea lor...........................57
2. Metode si procedee folosite pentru familiarizarea notiunilor de
ortografie si punctuatie la clasele primare.....68
3.Metoda operational  intuitiva in predarea ortografiei la clasele
Primare...80
CONCLUZII..88
BIBLIOGRAFIE...89

Anul aparitiei: 2010
Nr.pagini: 90

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review