Intr-o radiografie a convertirilor de exceptie, numele lui Klaus Kenneth, autorul volumului autobiografic Doua milioane de kilometri in cautarea Adevarului (Ed. Agnos, Sibiu, 2009), e unul pe care nu il poti ignora. De mic copil, Klaus intra intr-un infernal malaxor al satanei. Nedorit de parinti, Klaus pribegeste, nopti de-a randul, prin cimitire, apoi baruri de noapte, locuri si locuiri infame. Prins intr-o capcana debordand de ocultism si magie, Klaus se refugiaza cel mai adesea in muzica, alcool, sex si droguri. La un moment dat ia drumul Indiei, Tibetului, Mexicului, Americii de Sud, Columbiei, in cautarea unui nedefinit Adevar. Pribegeste 12 ani in Tibet, dintre care trei ani si jumatate ii petrece intr-o manastire budista. Reuseste, prin meditatie si invocarea zeitatilor pagane, sa leviteze, sa se refugieze in calatorii astrale, sa se faca invizibil, uzitand, nu de putine ori, de aceste puteri pentru a-i domina pe crestini. Vreme de 40 de ani, Klaus Kenneth face nu mai putin de doua milioane de kilometri, pentru a gasi Adevarul. In urma cu 30 de ani, prin intalnirea cu Fericitul Sofronie de la Essex, se converteste la Ortodoxie.

Volumul cuprinde o serie de interviuri realizate in perioada sederilor sale in Romania, o tara pe care Klaus a indragit-o ca pe putine alte spatii si in a carei Ortodoxie se odihneste de fiecare data cu plus de drag. Sunt pagini care vin sa prelungeasca jurnalul autobiografic al celor Doua milioane de kilometri.

OPINIA CITITORILOR