Pozitia lui Jung in problema religiei, una dintre cele mai interesante si mai nuantate adoptate vreodata de un psiholog, a trezit numeroase discutii si controverse. Teologii l-au acuzat de«psihologism», iar psihologii si psihanalistii de«misticism».
Asemeni lui Freud, Jung considera religia ca pe rezultatul proiectiei in cer a psihismului inconstient. Spre deosebire de Freud, care deriva religia din inconstientul personal (complexul patern) si o considera un fenomen trecator, o«iluzie», pe care stiinta o va risipi, Jung atribuie religiei perenitatea pe care o au arhetipurile inconstientului colectiv din care deriva, adica eternitate. Functia religiei este nu numai perena, ci si vitala, in masura in care asigura, intr-o forma simbolica, legatura dintre inconstientul colectiv si constiinta.
Daca astfel de afirmatii pot fi catalogate drept«mistice», va decide cititorul prin lectura proprie. Dupa cum, aceeasi lectura va decide daca optiunea lui Jung de a-si limita cercetarea doar la faptele accesibile psihologiei (simboluri si credinte religioase) poate fi calificata drept reductionism psihologic.

«Zeii sunt personificari ale continuturilor inconstiente, caci ei provin spontan din activitatea psihica inconstienta… Ma lovesc adesea de conceptia eronata ca abordarea sau explicarea psihologica a lui Dumnezeu reduce totul la psihologie. De fapt, nu este vorba despre Dumnezeu, ci despre reprezentari ale lui Dumnezeu, asa cum am subliniat intotdeauna. Astfel de reprezentari si imagini sunt create de oameni si apartin, deci, psihologiei.»
C. G. Jung

«Crucea inseamna ordinea opusa neordonatului, respectiv haoticului multimii amorfe. Ea este de fapt unul dintre simbolurile originare ale ordinii…În domeniul proceselor psihice, ea indeplineste functia unui punct central care genereaza ordine si apare, de aceea, in starile de dezordine psihica, sub forma mandalei impartita in patru.»

*

«Teologul presupune ca prin Dumnezeu intelegem Ens Absolutum metafizic. Empiristul, dimpotriva… intelege, tot atat de firesc, un simplu enunt si cel mult un motiv arhetipal care inspira un astfel de enunt.»
C. G. Jung


Cuprins:

Prima parte. Religia occidentala

I Psihologie si religie
Prefata
1 Autonomia inconstientului
2 Dogma si simboluri naturale
3 Istoria si psihologia unui simbol natural

IIÎncercare de interpretare psihologica a dogmei Trinitatii
Observatie preliminara
1 Paralele precrestine la ideea de Trinitate
A. Babilon
B. Egipt
C. Grecia
2 Tata, Fiu si Duh
3 Simbolurile
A. Symbolum Apostolicum
B. Simbolul lui Grigorie Taumaturgul
C. Simbolul nicean
D. Simbolul niceeano-constantinopolitan, athanasian si lateranian
4 Cele trei Persoane din perspectiva psihologica
A. Ipoteza arhetipului
B. Christos ca arhetip
C. Duhul Sfant
5 Problema celui de-al patrulea
A. Ideea unei tetrade
B. Psihologia cuaternitatii
C. Generalitati despre simbolism
6 Consideratii finale

III Simbolul transsubstantierii in liturghie
1 Introducere
2 Diferitele parti ale ritualului transsubstantierii
A. Oblatio panis
B. Pregatirea potirului
C. Ridicarea potirului pentru jertfa
D. Tamaierea ofrandei si a altarului
E. Epicleza
F. Consacrarea
G. Marea elevatie
H. Postconsecratio
I. Sfarsitul canonului
K. Embolismus si fractio
L. Consignatio
M. Commixtio
N. Rezumat
3 Paralele la misterul transsubstantierii
A. Teoqualo aztec
B. Viziunea lui Zosimos
4 Despre psihologia liturghiei
A. Generalitati despre jertfa liturgica
B. Despre semnificatia psihologica a jertfei
a. Ofrandele
b. Jertfa
c. Jertfitorul
d. Arhetipul jertfei
C. Liturghia si procesul de individuatie

IV Cuvant introductiv la Victor White, Dumnezeu si inconstientul

V Prefata la Zwi Werblowski, Lucifer si Prometeu

VI Fratele Klaus

VII Despre relatia dintre psihoterapia si asistenta spirituala

VIII Psihanaliza si asistenta spirituala

IX Raspuns lui Iov
Lectori Benevolo
Raspuns lui Iov

Partea a doua. Religia orientala

X Comentariu psihologic la Cartea tibetana a Marii Eliberari
1 Deosebirea dintre gandirea orientala si cea occidentala
2 Comentarii la text

XI Comentariu psihologic la Bardo Thödol (Cartea tibetana a mortilor)

XII Yoga si Occidentul

XIII Cuvant introductiv la Deisetz Teitaro Suzuki, Marea eliberare

XIV Despre psihologia meditatiei orientale

XV Despre sfantul indian. Introducere la Heinrich Zimmer, Drumul spre Sine

XVI Prefata la I Ching

Bibliografie
Indice


Nr. pag: 704
Anul aparitiei: 2010