„Greu de ucis“. Asa s-ar povesti subiectul acestei carti, dac-ar fi sa-l concentrez in trei cuvinte (sau, intr-o alta varianta: „Eroina nu se lasa“). Este vorba de un bildungsroman de factura aproape clasica. Dincolo de firul narativ, un film de actiune: o supravietuitoare de pe-un portavion in flacari reuseste sa se salveze in ultima clipa si s-ajunga undeva pe continent, la pace si siguranta. Numai ca „portavionul“ este Romania (iar „flacarile“ sunt Tranzitia), iar „continentul“ este arhipelagul japonez, unde pacea si siguranta sunt doar aparente, bune de vandut turistilor. Eroina, ca imigranta, n-are parte nici de pace si nici de siguranta, ci descopera ca a schimbat un razboi cu altul (ambele fiind, desigur, „razboaie civile“, adica familiale). Din punctul meu de vedere, ceea ce aduce nou aceasta carte – in afara vocii foarte personale a autoarei – este o ruptura violenta cu traditia romanului romanesc contemporan, specializat in invinsi, in ratati si-n batuti de soarta. Nu stiu daca am inteles mesajul ascuns; mie-mi suna asa: „Ia ce vrei si plateste pretul. Sau vei lua ce nu vrei si vei plati acelasi pret, ba chiar mai mare“. Mihai Buzea

Sabina Yamamoto (n. 1984, Bucuresti) a publicat in volumul colectiv Fictiuni Reale (Editura Humanitas, 2013), proiect colectiv initiat de Florin Piersic Jr. si in volumul Scrisori din Cipangu, povestiri japoneze de autori romani (Editura Trei, 2016). A urmat cursurile de scriere creativa sub indrumarea lui Marius Chivu si Florin Iaru, Atelierul de croitorie si Creative Writing Sundays. A mai scris articole si proza scurta pentru Cod de Poveste, Contributors, Dilema Veche, Familia, Laconic, Liternet, Revista de Povestiri, Timpul, Tomis si Viata Medicala. In prezent locuieste in Yokohama, impreuna cu cele doua fiice ale sale. Nu mai e nimeni acasa este cartea sa de debut.