«Nimeni nu stie cand va muri. Acest„va“ muri este mereu plasat in viitor, nu se prezinta decat ca viitor. Nu poti spune corect„mor", la prezent; vreau sa spun ca si„in ultima clipa“ moartea, care este gata sa vina, este tot, este„inca", in viitor; n-a ajuns„aici“, ca sa poti spune mor chiar acum: ceea ce inseamna ca esti mereu in situatia de a spune ca vei muri, si nu ca mori in clipa de fata; si astfel recunosti ca moartea apartine oricum viitorului; ca nu-ti apartine niciodata tie si ca nu poti spune niciodata„mor“ in clipa exacta in care esti deja mort. Cand se petrece moartea, verbul nu se mai conjuga.» (Marin TARANGUL)
«Marin Tarangul nu e usor de citit. Era dintre aceia care nu asteapta ca gandul sa fie gandit pana la capat, inainte de a fi scris. Isi cauta gandul scriind. Il astepta scriind. Performanta sa era alcatuita, in consecinta, din spectaculoase„din-cand-in-cand“-uri, printre care ideile si cuvintele evoluau labirintic. Dar energia sondajelor sale intelectuale, tenacitatea si indemanarea sa speculativa, formularile sale luminos imprevizibile il asaza printre figurile de varf ale vremii.» (Andrei PLESU)
«Uneori ma uimeste ca ceilalti nu-i simt lui Marin Tarangul„clasa“ de exceptie, acel ceva care-l asaza foarte departe de toti prietenii lui, pesemne un simt al nemijlocirii secunde, semnul adevaratei maturitati a spiritului. El a trecut dincolo de barierele conventiilor culturale, avand o disponibilitate catre esential care pe mine ma amuteste si ma face sa ma simt foarte copil.» (Gabriel LIICEANU catre Virgil Ierunca, scrisoare din Heidelberg, 26 iulie 1984)

Autor: Marin Tarangul
Anul aparitie: 2010
Format: 13x20 cm
Nr. pagini: 482