Nietzsche si Eterna Reintoarcere

DESCRIERE

Prefata de Vasile Musca

 

Lucrarea de fata isi propune sa cartografieze istoria si semnificatiile filosofice ale conceptului de Eterna Reintoarcere a Identicului, asa cum apare el atat in scrierile lui Friedrich Nietzsche, dar si in receptarea operei sale de-a lungul timpului (punctata de nume fundamentale ale filosofiei occidentale, de la Martin Heidegger la Gilles Deleuze). Monografia conceptuala capata astfel o dubla contextualizare necesara: pe de o parte, reflectia asupra Eternei Reintoarceri este propusa in conjunctie cu celelalte concepte esentiale ale gandirii nietzsche­ene (vointa de putere, supraomul, moartea lui Dumnezeu, nihilismul, transmutarea tuturor valorilor), iar pe de alta parte ea este urmarita in dezvoltarile sale exegetice din secolele XIX si XX, cat si in receptarea ganditorilor contemporani. (ELISABETA DIANA KORPOS)

 

Cartea ofera indicii de lectura si intelegere a operei marelui ganditor german, cerute de doua serii de dificultati: cele ale propriei opere, dar si cele provenite din bogata si complexa literatura exegetica nascuta pe marginea ei. ?i in acest sens, cartea doamnei Diana Korpos si?a atins cu eleganta si competenta scopul declarat la inceput. Importanta deosebita a acestei idei in economia de ansamblu a conceptiei lui Nietzsche a fost subliniata chiar si de Martin Heidegger intr?unul dintre cele cinci cursuri – este vorba despre cel din semestrul de vara 1937 – pe care acesta le?a tinut intre anii 1936 si 1940 la Universitatea din Freiburg pe tema Nietzsche. Prin interpretarile sale de atunci, in epoca de ascensiune a nazismului, Heidegger il smulge pe autorul Vointei de putere din bratele incercarilor acestuia de a?l anexa politic, redandu?l istoriei filosofiei careia ii apartine de drept si plasandu?l dintr?odata in randul celor mai mari ganditori din filosofia occidentala, alaturi de Platon, Aristotel, Plotin sau Descartes, Leibniz, Kant, Hegel. In viziunea lui Heidegger, ideea vesnicei intoarceri a aceluiasi este gandul cel mai greu, in intelesul incarcat cu semnificatii al conceptiei nietzscheene, fara de care aceasta ar fi ca un copac fara radacini (comparatia ii apartine lui Heidegger). Este vorba, dupa autorul lui Sein und Zeit, despre ultimul mare gand al metafizicii occidentale care inchide cariera mai mult decat milenara a acesteia in cultura europeana. (VASILE MUSCA)

 

ELISABETA DIANA KORPOS (12 februarie 1988, Cluj?Napoca) a absolvit Facultatea de Istorie si Filosofie, speciali­zarea Filosofie, a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj?Napoca (2009) si masteratul de Filosofie antica si medievala, in cadrul aceleiasi universitati (2011). Cartea de fata are la baza teza sa de doctorat, cu titlul Nietzsche si Eterna Reintoarcere, sustinuta la data de 6 decembrie 2017, sub coordonarea profesorului Vasile Musca. In prezent, este profesoara de stiinte socio?umane.

 

Cuprins
 
O gandire abisala. Prefata de Vasile Musca
Introducere
1. Istoria receptarii lui Nietzsche in cultura secolelor XIX si XX
1.1. Receptarea lui Nietzsche in cultura germana
1.1.1. Nietzsche prin prisma lui Ernst Bertram
1.1.2. Nietzsche prin prisma lui Martin Heidegger
1.1.3. Nietzsche prin prisma lui Karl Lowith
1.1.4. Nietzsche prin prisma lui Eugen Fink
1.2. Receptarea lui Nietzsche in cultura franceza
1.2.1. Nietzsche prin prisma lui Pierre Klossowski
1.2.2. Nietzsche prin prisma lui Gilles Deleuze
2. Ideea Eternei Reintoarceri in exegeza contemporana
2.1. Eterna Reintoarcere in interpretarea lui Martin Heidegger
2.1.1. Eterna Reintoarcere – caracter fundamental al fiintarii in intregul ei
2.1.2. Eterna Reintoarcere – ultima pozitie metafizica fundamentala din gandirea occidentala
2.1.3. Eterna Reintoarcere – suprema aducere la persistenta a nesubzistentului
2.2. Eterna Reintoarcere in interpretarea lui Gilles Deleuze
2.2.1. Jocul Eternei Reintoarceri
2.2.2. Afirmarea / negarea Eternei Reintoarceri de catre stiinta
2.2.3. Eterna Reintoarcere – doua aspecte
2.2.4. Eterna Reintoarcere – sinteza a dublei afirmatii
2.2.5. Eterna Reintoarcere – doua genealogii diferite
2.2.6. Eterna Reintoarcere – a treia figura a transmutatiei
2.3. Eterna Reintoarcere in interpretarea lui Gianni Vattimo
2.3.1. Amurgul subiectului metafizic
2.3.2. Eterna Reintoarcere – element de acceptare, institutiv si fondator
2.3.3. Vointa de putere – esenta a Eternei Reintoarceri
2.3.4. Eterna Reintoarcere – solutie alegoric?profetica
2.3.5. Ultraomul ultrametafizic
3. Doctrina Eternei Reintoarceri
3.1. Aforismul 341. ?tiinta voioasa
3.2. Asa grait-a Zarathustra. Despre Eterna Reintoarcere
3.2.1. Despre viziune si enigma
3.2.2. Convalescentul
3.3. Aforismul 56. Dincolo de bine si de rau...
3.4. Ecce Homo. Despre Eterna Reintoarcere
3.5. Vointa de putere. Despre Eterna Reintoarcere
3.5.1. Criza: Nihilismul si ideea de reintoarcere
3.5.2. Eterna Reintoarcere
Concluzii
Bibliografie

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează. scrie un review
Created in 0.0585 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.