Tema centrala in Morometii ar fi libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei. Ea este anuntata de prozator intr-o fraza liminara, programatica, de care s-a facut in interpretarea critica mai mult caz:

"In Campia Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare; viata se scurgea aici fara conflicte mari."

 

Ceea ce urmeaza in roman contrazice aceasta imagine.


Timpul este viclean, rabdarea nu e decat o forma de acumulare pentru o noua criza. La sfarsit, cand drama Morometilor este narata si, prin ea, imaginea vietii linistite spulberata, prozatorul revine asupra notatiei de inceput:"Timpul nu mai avea rabdare." Este una dintre multele imagini ale simetriei in literatura lui Marin Preda, plina de evolutii inchise, de ample miscari in cerc, si vrea sa dea o idee despre rotatia procesuala a vietii dupa o lege statornica si misterioasa care actioneaza si in natura. Chiar demersul epic se inscrie in fatalitatea acestei repetitii.


Textele celor doua volume din prezenta editie sunt reproduse dupa Marin Preda, Morometii, I, II, Editia a IV-a revazuta si adaugita, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1975.

Pentru indretarea unor erori tipografice sau neclaritati, am apelat atunci cand a fost cazul - si la confruntari de text cu editii anterioare sau cu ultima editie atuma.


Anul reeditarii: 2011
Nr. pagini: Vol. I - 303, Vol. II - 395