Mira e o fetita de 10 ani rasfatata si capricioasa, obisnuita sa i se indeplineasca orice dorinta. Si, in ciuda faptului ca numele ei inseamna „pace“, la inceputul istorioarei nu e deloc pace in lumea Mirei, fiindca fetita nu e niciodata multumita de ceea ce are, iar comportamentul ei le produce multa tristete parintilor, care-si doresc s-o vada fericita. Insa totul se schimba dupa ce Oscar – ursuletul de plus pe care il primeste in dar – o ajuta sa descopere care sunt lucrurile cu adevarat pretioase din viata ei.

Roxana Mihalcea si cadoul ei neasteptat

Povestea Mirei sau magica superputere numita apreciere

In vremea in care oamenii se incalzeau la focul din vatra, cei binecuvantati cu darul vorbirii plateau de multe ori generozitatea gazdei cu o poveste si erau bine primiti. Povestea conta, mai ales daca venea de departe, de pe taramuri neatinse inca. Am citit cat am putut, pentru ca am iubit cuvantul scris. Am crescut citind povesti. Datorita lor am invatat enorm. De la cuvinte noi, al caror sens il descopeream fascinata, pana la lectii cu adevarat valoroase, care m-au ajutat sa devin omul care sunt astazi. Tin minte ca nu-mi puteam imagina o lume fara povesti. Citeam pe nerasuflate tot ce-mi cadea in mana. Pentru mine povestea trebuie sa aiba sens, sa atinga, sa ofere, sa starneasca, sa propuna, sa tulbure, sa ajute, sa-mi deschida o usa spre o lume magica.

Sunt oameni care se nasc pentru a spune povesti. Multi autori, atunci cand scriu, se regasesc inauntrul conceptiei povestii, tragandu-si forta din exercitiul limbii, punand emotii in cuvinte. Emotia este cea care ajuta cititorul sa traverseze curios si entuziast povestea. De aceea este importanta experienta personala pentru un scriitor, nu numai imaginatia. Scrierea povestilor pentru copii presupune crearea unui univers captivant si accesibil, adaptat varstei si nivelului de intelegere al copiilor. Este important sa se utilizeze un limbaj simplu si clar, sa se dezvolte personaje interesante si sa se construiasca o poveste coerent, fara sa fie uitata morala, care poate ajuta copiii sa inteleaga diferenta dintre bine si rau.

Ai nevoie de imaginatie si creativitate ca sa poti crea un univers magic si detaliat, plin de personaje. Cu un limbaj simplu, dar placut si ilustratii colorate si fermecatoare, povestea poate dezvalui un univers aparte, in care binele triumfa, iar valorile fundamentale sunt salvate. La fiecare pas, citind cartea Roxanei Mihalcea, am simtit curiozitate, tulburare, incantare, am descoperit un limbaj clar, un ritm sustinut care nu m-a lasat sa ma pierd in jungla cuvintelor. Cei care vor citi „Mira si povestea unui cadou neasteptat” se vor indragosti de ursuletul magic care calauzeste pasii Mirei si o invata despre fragilitate, despre forta iubirii, despre bucuria de a invata, despre vibratia speciala a prieteniei si magica superputere numita apreciere. Aprecierea pentru ceea ce ai, pentru ceea ce primesti, pentru ceea ce conteaza cu adevarat. Roxana Mihalcea a inteles ca trebuie sa lase miscarea si aventura sa zburde in povestea ei pentru a capta atentia copiilor si o felicit pentru acest lucru. I-a reusit de minune.

Am citit pe nerasuflate. M-au cucerit personajele, iar creativitatea in construirea lor este cruciala. M-au atras ilustratiile semnate de Cristina Dan, iar legatura dintre autor si ilustrator este esentiala. Roxana Mihalcea este mama si are o intelegere profunda a nevoilor, intereselor si emotiilor unui copil. In cele din urma, succesul unui scriitor depinde de capacitatea sa de a se conecta cu cititorii sai mici si de a le oferi o experienta memorabila si valoroasa prin cartile sale. Este ceea ce Roxana Mihalcea demonstreaza din plin in aceasta minunata carte de povesti. O rog sa continue, sa nu se opreasca aici, pentru ca are mana sigura, inspiratie si har. Mira merita mai multe aventuri. La fel si ursuletul ei magic. (Loreta Popa)

OPINIA CITITORILOR