Aflata la inceput de primavara, luna martie a constituit un timp privilegiat al anului bisericesc, binecuvantat de bucuria praznicului Bunei-Vestiri si de asceza folositoare de suflet a Postului Mare, care ne pregateste pentru lumina Invierii lui Hristos. Desi este a treia in calendarul actual civil si a saptea luna a anului bisericesc, totusi, la multe popoare, de-a lungul istoriei, a fost socotita drept inceput al anului. Insasi Sfanta Scriptura a Vechiului Testament faeaza inceputul anului religios in prima luna de primavara (lesire 12, 2; Levitic 23, 5; Estera 3, 7), cand avea loc marea sarbatoare a Pastilor. Luna martie a fost socotita ca inceput al anului nu numai la evrei, ci si la romani, inainte de reforma calendaristica a imparatului Iulius Cezar din anul 46 inainte de Hristos, fapt dovedit de numele lunilor septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, care reprezentau in vechime lunile a saptea, a opta, a noua si a zecea ale anului. Romanii i-au dat acestei luni numele martie in cinstea zeului razboiului, Marte, intrucat in aceasta luna incepeau campaniile militare. In luna aceasta are loc echinoctiul de primavara (21 martie), eveniment astronomic ce contribuia, potrivit Vechiului Testament, la stabilirea datei Pastilor Legii Vechi, dar care este determinant si in calcularea datei Pastilor in Biserica crestina, potrivit hotararii Sinodului intai Ecumenic, de la Niceea (anul 325). Pastele Legii amintea de izbavirea poporului ales din robia Egiptului, odata cu trecerea prin Marea Rosie, ce prefigura Pastele crestin, la care Mantuitorul Iisus Hristos a inviat, trecandu-ne de la moarte la viata si izbavindu-ne din robia stricaciunii. 

Numar pagini: 366
Format: 21x30
Anul aparitiei: 2019

OPINIA CITITORILOR