Lucrarea domnului profesor dr. Mihail Diaconescu, Principii de estetica Ortodoxiei, deschide, in ciuda titlului, prin cele doua volume ale sale, Teologie si estetica si Ipostazele artei, un dialog incitant asupra unui univers complex, acela al esteticii ortodoxiei, abordand categoriile ca genuri limita, ipostazele frumosului, mistagogia si caligogia, estetica uratului, rugaciunea, jertfa, cateheza, diaconia, traditia si libertatea, simbol, analogie, antinomie si anagogie, geografie sacra etc.

 Pe data de 15 decembrie 2011, intr-o atmosfera de mare solemnitate, s-a desfasurat ceremonia de acordare a premiilor Academiei Romane pentru realizari deosebite in domeniile stiintei, filosofiei si artei.Ceremonia s-a desfasurat in Aula Magna, in prezenta membrilor titulari, a membrilor corespondenti, a membrilor de onoare ai Academiei si a unor invitati. Premiul Mircea Florian la sectiunea filosofie a fost acordat domnului prof. univ. dr. Mihail Diaconescu pentru tratatul sau fundamental Prelegeri de estetica Ortodoxiei (Vol. I Teologie si estetica; Vol. II Ipostazele artei). Academia Romana a considerat acest tratat o contributie de o exceptionala valoare la evolutia culturii romane si europene, o demonstratie riguroasa a faptului ca gandirea speculativa este activa in filosofia contemporana. Calitatea de apologet activ al Ortodoxiei este evidenta in tot ceea ce domnul profesor Mihail Diaconescu a scris, dar mai ales in sinteza Istoria literaturii daco-romane si in tratatul de estetica premiat recent de Academia Romana.  Reamintim aici faptul ca numeroase capitole din Prelegeri de estetica Ortodoxiei au fost prezentate initial la Facultatea de Litere si la Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universitatii din Pitesti. Ulterior aceste capitole au fost completate cu noi prelegeri rostite de domnul Mihail Diaconescu la Facultatea de Sociologie, Psihologie si Pedagogie a Universitatii din Bucuresti, la Facultatea de Limba Romana si la Facultatea de Limbi Straine a Universitatii Spiru Haret precum si la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universitatii Hyperion, tot din Bucuresti. In tratat au fost incluse si unele prelegeri tinute la Sectia Romanistica a Institutului de Romanistica al Universitatii Homboldt– Berlin, unde domnul Mihail Diaconescu a avut cursuri si a condus seminarii pentru studenti si doctoranzi. Prin ideile si demonstratiile pe care le contin, aceste cursuri sunt o noutate in domeniul vast al teoriilor despre frumos si despre variatele sale incorporari. Comparat adeseori cu Prelegerile de estetica ale lui Hegel, cu Estetica lui Nicolai Hartmann, cu Estetica lui Benedetto Croce si cu Estetica lui Tudor Vianu, tratatul domnului profesor Mihail Diaconescu se caracterizeaza prin abordarile sale interdisciplinare si transdisciplinare, dar mai ales prin consecventa cugetarii speculative, care il strabate.
Principiile oferite de teologia dogmatica ortodoxa, teologia liturgica ortodoxa, patrologia ortodoxa (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfantului Maxim Marturisitorul, indeosebi Ambigua, si ale altor mari dascali ai credintei crestine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei romanesti si europene, de logica formala, indeosebi de preocuparile pentru axiomatica, pentru definitii si pentru notiunile de maxima generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar si de filosofia vietii, asa cum a fost ea practicata de trairistii romani– Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Staniloae (in opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcanescu, Vasile Bancila, Constantin Noica, Traian Braileanu (care este si unul dintre cei mai importanti sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Tutea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arsavir Acterian si altii– au constituit puncte de plecare ferme pentru acaparantele si riguroasele abordari teoretice intreprinse de profesorul Mihail Diaconescu in Prelegeri de estetica Ortodoxiei. Noutatea, originalitatea profunda si forta de impact a acestor Prelegeri demonstreaza cu prisosinta faptul ca gandirea speculativa este singura apta sa ne introduca in stravechea si fundamentala problema a transcendentei, dar si in variatele ipostaze ale frumosului, asa cum sunt ele gandite si percepute in zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Romana domnului Mihail Diaconescu incununeaza o creatie teoretica fundamentala, una dintre cele mai importante realizate in istoria esteticii romanesti si europene.

Nr. de pagini : 464 + 490
Anul aparitiei : 2009

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review