Mihai Eminescu. Dictionar Enciclopedic
PRP: 98,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 93,10 lei
Diferență: 4,90 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Mihai Cimpoi
Editura: GUNIVAS
Anul publicării: 2013
DESCRIERE
Cuvant-inainte
Mihai Cimpoi are - in imaginatia mea de valah - figura si semnele comportamentale ale unui razes din epoca lui Stefan cel Mare. Voinic, teapan, niciodata grabit, cu vorba domoala, coborat - as zice - direct din spatiul sadovenian, pare ca s-a hranit toata viata lui cu radacini de stejar. Tine drumul drept, pe la mijloc, si, de-i pornit intr-o directie, n-o schimba pana nu ajunge la locul cuvenit. Imi place la el, intre altele, ca se tine de cuvant. In tara lui Mitica, atata statornicie nu este socotita o mare virtute. De aceea rauvoitorii nostri ne considera oameni de vorbe si nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinta nestramutata ca Mihai Cimpoi nu-i un om de vorbe si ce promite face. Ca un taran basarabean, harsit de viata, sta locului si, contrar prejudecatii despre adarnismul nostru traditional, duce lucrurile la capat. Nu-i place sa construiasca din fuga cailor, cum spunea G. Calinescu ca am fi facut, noi, romanii, de-a lungul veacurilor, si nu lasa neterminata catedrala pe care a inceput-o.
Am observat de mult, de cand l-am citit (si am mai spus-o o data: l-am citit pe la inceputul anilor '80, cand filosoful Constantin Noica mi-a trimis o scrisoare si o carte despre Eminescu scrisa, zicea el, de un coleg de-al Dvoastra din Basarabia! E interesant, cititi-l, ma indeamna el), am observat, zic, ca, in cazul lui, catedrala pe care o in epuse deja si voia s-o duca pana la acoperis, se cheama Eminescu. .·u este, remarc, tema lui unica de studiu, dar este in mod evident tema lui rioritara.. A scris mult despre Eminescu, Indeosebi despre Eminescu ca poet al fiintei, un concept care vine, prin Noica, de la existentialistii europeni din ramura germana. Acum strange toate cunostintele, descoperirile, analizele sale critice Intr-un Dictionar enciclopedic Eminescu, reluand, daca in,deg bine lucrurile, proiectul lui G. Calinescu si sintetizand ceea ce au descoperi dupa momentul G. Calinescu-Perpessicius- Vianu, eminescologii mai noi.
Este un proiect importan pentru cultura romana, un proiect ambitios, un proiect pe care I-au inceput si alti critici literari si, dintr-un motiv sau altul, l-au abandonat. Intelectualul romana lucreaza, de regula cu fragmente, se pregateste cu mare agitatie pentru cursa de o suta de metri si, de multe ori, se plictiseste inainte de a incepe ... Rareori se aventureaza in cursele lungi, de fond, acelea care cer tarie de caracter, rabdare, antrenament feroce si, evident, vocatia marilor constructii. Mie, unuia, imi plac sifragmentaristii, de genul stralucitorului existentialist Cioran (un spirit al sintezei), imi plac, totodata, si marii arhitecti in critica si istoria literara, marii vizionari, spirite ale amplitudinii in ale totalitatii, oamenii care gandesc Intregul, nu numai fragmentul, ca Mircea Eliade. Ei au devenit indezirabili in epoca structuralismului, dar au revenit in forta dupa ce dictatura structuralista (cum i-a zis Roland Barthes, unul dintre fondatorii ei in literatura) s-a incheiat.
Mihai Cimpoi, autor al unei Istorii deschise a literaturii romane basarabene, publica acum acest dictionar enciclopedic eminescian, pornind de la biografia poetului si ajungand la mitul poetului. In acest spatiu critic vast intra, constant, conceptele, stilurile literare ce se pot regasi in opera lui Eminescu (opera, la randul ei, de intalnire si sinteza a marilor curente filosofice si literare din veacul saul), sunt definite, apoi, limba si stilul eminescian si, intr-un compartiment, eminescianismul. Este analizata opera in toata alcatuirea ei si modul in care a fost receptata de-a lungul timpului ...
O lucrare, dar, vasta, primejdios de vasta, indrazneata, o lucrare necesara. Ea apare in cultura romana intr-un moment in care Eminescu este disputat, zgomotos si inutil, de detractorii de serviciu si zelatorii de serviciu, deopotriva de inversunati si aberanti ... Mihai Cimpoi ii primeste pe toti, am sentimentul, cu spiritul lui lucid si drept, cu intelepciunea lui de basarabean din clasa lui C. Stere si cu sufletul lui, cum am zis mai inainte, de nobil razes, profund, trecut prin multe, patit, harsit de o istorie brutala. Eminescu este pentru toti cei care gandesc ca el nu numai un mare poet, dar si un stalp de rezistenta al spiritualitatii nationale. Dictionarul pe care l-a alcatuit vine sa reconfirme acest punct de vedere, dupa mine, just, pentru ca el exclude atat vanitatile si ratacirile localismului orb, cat si cosmopolitismul arogant si represiv fata de miturile spiritualitatii nationale.
Buc., 5 august 2012 Acad. Eugen Simion
Anul aparitiei: 2013
Coperi cartonate
Nr. pagini: 584 Pentru a vedea fragmente din carte dati click pe imaginea de mai jos:
Mihai Cimpoi are - in imaginatia mea de valah - figura si semnele comportamentale ale unui razes din epoca lui Stefan cel Mare. Voinic, teapan, niciodata grabit, cu vorba domoala, coborat - as zice - direct din spatiul sadovenian, pare ca s-a hranit toata viata lui cu radacini de stejar. Tine drumul drept, pe la mijloc, si, de-i pornit intr-o directie, n-o schimba pana nu ajunge la locul cuvenit. Imi place la el, intre altele, ca se tine de cuvant. In tara lui Mitica, atata statornicie nu este socotita o mare virtute. De aceea rauvoitorii nostri ne considera oameni de vorbe si nu, cum s-ar cuveni, oameni de bine. Am credinta nestramutata ca Mihai Cimpoi nu-i un om de vorbe si ce promite face. Ca un taran basarabean, harsit de viata, sta locului si, contrar prejudecatii despre adarnismul nostru traditional, duce lucrurile la capat. Nu-i place sa construiasca din fuga cailor, cum spunea G. Calinescu ca am fi facut, noi, romanii, de-a lungul veacurilor, si nu lasa neterminata catedrala pe care a inceput-o.
Am observat de mult, de cand l-am citit (si am mai spus-o o data: l-am citit pe la inceputul anilor '80, cand filosoful Constantin Noica mi-a trimis o scrisoare si o carte despre Eminescu scrisa, zicea el, de un coleg de-al Dvoastra din Basarabia! E interesant, cititi-l, ma indeamna el), am observat, zic, ca, in cazul lui, catedrala pe care o in epuse deja si voia s-o duca pana la acoperis, se cheama Eminescu. .·u este, remarc, tema lui unica de studiu, dar este in mod evident tema lui rioritara.. A scris mult despre Eminescu, Indeosebi despre Eminescu ca poet al fiintei, un concept care vine, prin Noica, de la existentialistii europeni din ramura germana. Acum strange toate cunostintele, descoperirile, analizele sale critice Intr-un Dictionar enciclopedic Eminescu, reluand, daca in,deg bine lucrurile, proiectul lui G. Calinescu si sintetizand ceea ce au descoperi dupa momentul G. Calinescu-Perpessicius- Vianu, eminescologii mai noi.
Este un proiect importan pentru cultura romana, un proiect ambitios, un proiect pe care I-au inceput si alti critici literari si, dintr-un motiv sau altul, l-au abandonat. Intelectualul romana lucreaza, de regula cu fragmente, se pregateste cu mare agitatie pentru cursa de o suta de metri si, de multe ori, se plictiseste inainte de a incepe ... Rareori se aventureaza in cursele lungi, de fond, acelea care cer tarie de caracter, rabdare, antrenament feroce si, evident, vocatia marilor constructii. Mie, unuia, imi plac sifragmentaristii, de genul stralucitorului existentialist Cioran (un spirit al sintezei), imi plac, totodata, si marii arhitecti in critica si istoria literara, marii vizionari, spirite ale amplitudinii in ale totalitatii, oamenii care gandesc Intregul, nu numai fragmentul, ca Mircea Eliade. Ei au devenit indezirabili in epoca structuralismului, dar au revenit in forta dupa ce dictatura structuralista (cum i-a zis Roland Barthes, unul dintre fondatorii ei in literatura) s-a incheiat.
Mihai Cimpoi, autor al unei Istorii deschise a literaturii romane basarabene, publica acum acest dictionar enciclopedic eminescian, pornind de la biografia poetului si ajungand la mitul poetului. In acest spatiu critic vast intra, constant, conceptele, stilurile literare ce se pot regasi in opera lui Eminescu (opera, la randul ei, de intalnire si sinteza a marilor curente filosofice si literare din veacul saul), sunt definite, apoi, limba si stilul eminescian si, intr-un compartiment, eminescianismul. Este analizata opera in toata alcatuirea ei si modul in care a fost receptata de-a lungul timpului ...
O lucrare, dar, vasta, primejdios de vasta, indrazneata, o lucrare necesara. Ea apare in cultura romana intr-un moment in care Eminescu este disputat, zgomotos si inutil, de detractorii de serviciu si zelatorii de serviciu, deopotriva de inversunati si aberanti ... Mihai Cimpoi ii primeste pe toti, am sentimentul, cu spiritul lui lucid si drept, cu intelepciunea lui de basarabean din clasa lui C. Stere si cu sufletul lui, cum am zis mai inainte, de nobil razes, profund, trecut prin multe, patit, harsit de o istorie brutala. Eminescu este pentru toti cei care gandesc ca el nu numai un mare poet, dar si un stalp de rezistenta al spiritualitatii nationale. Dictionarul pe care l-a alcatuit vine sa reconfirme acest punct de vedere, dupa mine, just, pentru ca el exclude atat vanitatile si ratacirile localismului orb, cat si cosmopolitismul arogant si represiv fata de miturile spiritualitatii nationale.
Buc., 5 august 2012 Acad. Eugen Simion
Anul aparitiei: 2013
Coperi cartonate
Nr. pagini: 584 Pentru a vedea fragmente din carte dati click pe imaginea de mai jos:
OPINIA CITITORILOR