Lucrarea de fata are un caracter recapitulativ, conform cu programa scolara in vigoare si este utila atat pentru antrenamentul elevilor din gimnaziu in vederea evaluarii nationale cat si pentru sustinerea demersului didactic curent al profesorilor de matematica.

Este alcatuita dintr-un breviar teoretic, 10 variante oficiale si 56 de teste pentru Evaluarea Nationala.

Notiunile teoretice sunt prezentate intr-o succesiune usor de parcurs care faciliteaza intelegerea, reamintirea, (re)invatarea notiunilor studiate in clasele V-VIII. Explicatiile si observatiile sunt pe intelesul oricarui elev, fapt care demonstreaza ca aceasta lucrare poate fi folosita de orice elev, indiferent de nivelul de pregatire actual.

Elevii parcurgand cu atentie si interes aceste capitole isi pot imbunatati performantele la matematica si vor obtine rezultate bune si foarte bune la examenul pe care il au de sustinut si sigur vor avea notiunile fundamentale care sa le asigure continuarea studiilor in treapta liceala, vor beneficia de suportul de pornire.

Testele propuse urmaresc evaluarea competentelor elevilor, cat de bine stapanesc capacitatea de a observa, de a intelege, de a conexa informatiile stiintifice si cum pot prelucra aceste informatii pentru a oferi raspunsuri practice la situatii de viata.

Rezolvarile subiectelor sunt concise, clare, si abordeaza metodele cele mai simple, accesibile elevilor.

Consider ca aceasta lucrare de matematica poate fi un util instrument individual de invatare si o invitatie necesara la evaluarea si autoevaluarea elevului de clasa a VIII-a.

Problemele propuse pentru evaluare sunt in concordanta si cu observatia lui Lobacevski:”Nu exista niciun domeniu al matematicii oricat de abstract ar fi el care sa nu se dovedeasca candva aplicabil la fenomenele lumii reale”, asa ca aceasta lucrare se adreseaza celor ce inteleg ca succesul este pregatit cu hotarare si spirit de competitivitate.


 

Prof. Fanica Stroiu

 

Retete matematice la indemana tuturor

 
Pregatirea pentru examene este activitatea prin care elevul trebuie sa-si organizeze cunostintele dobandite pentru a le putea prezenta la modul optim atunci cand acestea sunt solicitate.

Consideram ca elementul cel mai important in pregatire il constituie invatarea rationala in sensul intelegerii notiunilor tratate in manual si nu memorarea lor automata. De asemenea se recomanda si utilizarea culegerilor de probleme editate in acest scop.(dar nu orice culegere!)

Programele scolare prevad, la toate disciplinele (deci si la matematica), ore pentru recapitularea finala, deci lectii de sinteza ce se desfasoara in ultimele saptamani ale anului scolar. Recapitularea finala contribuie la fixarea cunostintelor, si in acelasi timp, la o intelegere mai profunda a notiunilor.

Experienta a dovedit ca o recapitulare eficienta nu este o simpla repetare, ci ea trebuie sa aduca elemente noi, sa realizeze legaturi naturale intre diverse capitole si chiar intre diverse discipline ale matematicii scolare.

Recapitularea pentru evaluarea nationala sau concursuri trebuie, in plus, sa interpreteze notiunile predate in clasele V - VIII, intr-un context unitar.

Nu repetati oricum, ci numai daca ati inteles mesajul, operatia pe care o insusiti, pentru ca repetarea“oarba”, mecanica este obositoare, fara durata si adeseori neproductiva. Repetati numai ceea ce intelegeti si ce este dominat de gandirea voastra. Sa nu uitam, totusi, ca odihna este si ea o componenta absolut necesara in activitatea de invatare. Aceasta trebuie integrata, in mod rational, in programul de studiu.

Notiunile teoretice, de baza, trebuie foarte bine insusite. Invatarea temeinica a teoriei cat si deprinderea de a efectua rapid si precis calcule, reprezinta cerinte egale, la fel de importante pentru obtinerea succesului la examene.

Este dificil de redactat o lucrare metodica care sa satisfaca toate exigentele insusirii optime a cunostintelor prevazute in programa scolara. Asta si datorita faptului ca in matematica, in multe cazuri, solutia unui exercitiu sau a unei probleme nu este unica, caile spre rezolvare fiind, uneori, diferite, oferindu-se totodata o excelenta sansa de verificare a corectitudinii rezultatelor obtinute.

Totusi se pot formula cateva recomandari privind modul de abordare a subiectelor propuse la examene.

    Strategia abordarii subiectelor.

O prima observatie de evidenta (si verificata) utilitate este transcrie-

rea corecta a subiectelor. Apoi: examinarea, cu maximum de atentie, a formularii fiecarui subiect, in scopul evitarii confuziilor.(o situatie destul de frecventa). De altfel s-a observat ca unii candidati abia atunci cand se prezentau la contestatii isi dadeau seama, in discutia cu factorii autorizati, ca au transcris gresit enuntul unui exercitiu sau a unei probleme. Deci, atentie la formulare!

Conteaza, de asemenea, modul de rezolvare, care trebuie sa fie coerent, logic si precis. Aici e nevoie sa precizam ca trebuie bine stapanite notiunile matematice si formulele de calcul ( a caror“retinere” trebuie efectuata in mod logic). Nu uitati ca modul de redactare a solutiilor este foarte important. Redactarea trebuie sa fie corecta, judecatile de valoare trebuie sa aiba o succesiune logica, naturala. In final, sa nu uitati ca finalizarea unei rezolvari trebuie sa raspunda cerintei formulate in exercitiu sau problema.

De multe ori elevii nu prezinta corect concluzia finala, ceea ce atrage dupa sine depunctarea. Si acum, o observatie de ordin strategic: este bine sa abordam, la inceput, exercitiile sau problemele a caror rezolvare o cunoastem!

    Cum rezolvam o problema?

Iata o intrebare dificila, care a preocupat, de-a lungul anilor, pe foarte multi matematicieni. In linii mari, cautam sa gasim cateva repere, in acest sens.

    1.      Cautam sa intelegem problema respectiva. Pentru aceasta ne punem, noi insine urmatoarele intrebari: Ce spune problema? Ce este dat? Ce trebuie aflat? Datele determina necunoscuta? Se poate gasi o legatura dintre problema noastra si o problema a carei solutie o cunoastem, sau care se rezolva mai simplu? S-au folosit toate datele problemei?
    2.      Analizam problema, cautand calea de la necunoscuta la date, considerand, eventual probleme intermediare. In aceasta etapa enuntam relatiile dintre necunoscuta si date. Incercam, eventual, sa introducem necunoscute noi, ajutatoare. Transformam, apoi, elementele date. Rezolvam partial problema si apoi generalizam. Putem aplica si unele analogii.
    3.      Sintetizam problema, realizand ideea demonstratiei. Verificam corectitudinea si logica fiecarei etape in demonstratie. Daca este necesar, refacem rationamentul.
    4.      Verificam rezultatul. Se verifica daca rezultatul este plauzibil si raspunde la cerintele problemei. Se cauta alte metode de rezolvare, verificandu-se rezultatele gasite. Normal, vom retine metoda cea mai simpla.

Autorii


Autor(i): Antohe Florin, Antohe Bogdan, Antonescu Marius, Borodi Sorin, Grecu Cristian, Varga Andras
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 260

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review