Cartea autorului Hector Durville „Magnetismul personal sau psihic - Educarea gandirii, dezvoltarea vointei pentru a fi fericiti, puternici, sanatosi si a reusi in toate de Hector Durville" de la editura PRO EDITURA

  Magnetismul personal sau psihic este cu adevarat un manual pretios cu elemente practice, care vin in ajutorul celui care doreste sa acceada la o cale spre evolutia personala.

O carte complexa, ce contine multe adevaruri spirituale, ce tintesc „dincolo" de adevarurile explicite bazate pe materialismul stiintific. Sau, asa cum o prezenta Prentice Mulford: „Este o carte de capatai, care ocupa un loc important in palatul bogatului caruia avutia nu ia adus fericirea, dar si in casuta sau mansarda muncitorului cinstit care aspira la o situatie mai buna." Pe parcursul lucrarii ne vom delecta deopotriva
cu notiuni ezoterice, spirituale, dar si cu o abordare ce tine de lumea psihologiei, a hipnozei si a sugestiei.

    Lucrarea este structurata in doua parti:

    1) Un studiu teoretic, care expune legile psihice, precum si manifestarile gandirii si ale vointei

    2) Un studiu practic, demonstrativ, experimental, care prezinta mijloace de a deveni stapani pe gandurile noastre, de a ne dezvolta si intari vointa, de a folosi toate modalitatile de actiune ca sa ajungem la tinta dorintelor noastre.

CUVANT INAINTE de Vasile Teodor... 5
 
PREFATA LA EDITIA A VI-A... 17
INTRODUCERE... 18

    I. STUDIUL TEORETIC

1. CONSIDERATII GENERALE... 30
Magnetismul personal - Sursele magnetismului personal - Puterea personala - Legile psihice - Pentru dezvoltarea influentei personale
2. ALCATUIREA MATERIEI... 43
Cum este alcatuita materia - Planurile naturii - Corpurile omului - Corpurile in regnurile planului fizic - Nemurirea noastra
3. OMUL... 68
Omul cu magnetism - Omul fara magnetism
4. GANDURILE... 73
Gandurile sunt lucruri - Gandurile ne vin din afara - Gandurile actioneaza asupra noastra - Gandurile actioneaza asupra celorlalti

    II. STUDIUL PRACTIC   

1. CONSIDERATII DESPRE GANDURI SI VOINTA... 96
2. STAPANIREA DE SINE... 107
Totul se cumpara si se plateste - Mijloacele de achizitionare - Vederea si privirea - Auzul - Mirosul - Gustul - Pipaitul si nervozitatea - Miscarile - Conversatia - Ganditi-va numai la ce faceti - Iubiti-va aproapele - Gestul si atitudinea - Priviti inainte - Respiratia - Influenta mediului - Admirati ce e frumos - Activitatea si odihna - Placerea - Respectati-va -Furia - Uzantele si cutumele - Tentatiile, defectele, pasiunile - Programul zilei - Igiena alimentara, corporala si psihica -Arta de a creste copii
3. RESPIRATIA PROFUNDA... 160
Respiratia normala - Respiratia profunda - „Dansul din buric" - Igiena respiratiei
4. PRIVIREA MAGNETICA... 175
Cum sa dobandim privirea magnetica - Exercitii pregatitoare - Exercitii practice
5. PENTRU A INFRANGE DESTINUL... 190
Idealul - Arta de a reusi - Cum sa fiti fericiti
6. TRANSFORMAREA FORTELOR... 226
7. IUBIREA PENTRU APROAPELE NOSTRU... 232
8. SA NE GANDIM NUMAI LA CEEA CE FACEM... 239
9. CONCENTRAREA GANDURILOR... 249
10. MEDITATIA... 256
11. IZOLAREA... 262
12. SUGESTIA SI AUTOSUGESTIA... 267
Teoria - Practica directa - Autosugestia in timpul somnului - Automagnetizarea - Atitudinea, gesturile si miscarile - Absorbtia energiei - Cauta si vei gasi, cere si ti se va da - Sugestia - Sugestia mentala - Cum sa evitam sugestiile celorlalti
13. TERAPEUTICA PSIHICA... 319
In templele din Antichitate - Iisus si apostolii - Mecanismul vindecarilor psihice - Gandul - Credinta - Rugaciunea -Imaginatia - Sugestia si autosugestia - Teoria psihica - Cum sa ne vindecam singuri - Un exemplu de vindecare psihica
14. CONCLUZIE... 363

   Gandurile noastre pot fi considerate corpuri materiale si, in aceasta ipostaza, in afara acestor legi fizico-psihice, sunt supuse si unor legi chimice asemanatoare cu cele care dirijeaza compunerea si descompunerea corpurilor sesizate de simturile noastre. Astfel, ele comunica reciproc si se schimba, deplasandu-se incontinuu de la un individ la altul, fara sa fim constienti de asta. Si, cand sunt de aceeasi natura fara a fi intru totul identice, au un fel de afinitate unele pentru altele care le permite sa se combine ca sa formeze ganduri, idei si dispozitii noi Astfel se explica de ce ne schimbam parerea dupa ce am ascultat pasiv un conferentiar sau un prieten simpatic vorbind despre un subiect oarecare care nu ne este intru totul familiar. Asa se explica si de ce ni se modifica nevoile, dorintele, inclinatiile cand frecventam des un individ sau un grup de indivizi care gandesc si actioneaza intr-un mod diferit de al nostru. Acest adevar admis de mult timp a dat nastere proverbului:

„Prieteniile rele strica obiceiurile bune".

    PENTRU DEZVOLTAREA INFLUENTEI PERSONALE sunt recomandate toate modalitatile fizice prescrise de igiena pentru cresterea si regularizarea fortelor fizice, mai ales daca le folosim si pentru cresterea energiei vointei si dobandirea stapanirii de sine. Trebuie sa depunem eforturi sa ne desprindem de orice sentiment de egoism, sa facem binele si sa evitam raul si, mai ales, sa invatam sa gandim.

    Sa stiti ca nimic nu se pierde, nimic nu e indiferent in viata si ca gandurile noastre cele mai simple in aparenta au influenta asupra noastra si asupra celor din jur, fiind cauza directa a fericirii sau a nefericirii noastre.

    Gandurile pe care le emitem cu persistenta se ataseaza de noi, atrag altele de aceeasi natura si formeaza in jurul nostru un fel de atmosfera, de aura (cuvant latin care inseamna suflu, abur subtil), mai mult sau mai putin densa, mai mult sau mai putin intinsa, care e ceva din personalitatea noastra. Din aceasta atmosfera radiaza in jurul nostru prelungiri pe care le putem compara cu niste curenti electrici sau, mai bine, cu liniile de forta observabile in jurul magnetilor, asa cum se poate vedea in Figurile 1 si 8. Astfel, daca emitem ganduri de bunatate si bunavointa, atragem din afara ganduri asemanatoare si castigam in acelasi timp increderea si simpatia celor care sunt buni si binevoitori; pe cand, daca ne gandim numai la persecutie, ura, razbunare, gelozie, atragem ganduri de aceeasi natura care ne intretin si chiar ne ingroasa aura; si, indepartandu-i de noi pe cei care ne-ar putea fi de folos, ii atragem pe maniaci, obsedati, gelosi, rautaciosi, colerici, ceea ce justifica, mai mult decat era nevoie, proverbul: „Cine se aseamana se aduna".

    Astfel, suntem simpatici sau antipatici, ie facem sin-guri fericiti sau nefericiti, invartim roata norocului pentru noi sau contra noastra, pe scurt, ne faurim propriul destin.

    Cere si ti se va da, bate si ti se va deschide, scrie in Evanghelie. Aceste afirmatii sunt cat se poate de exacte in sensul: puneti-va in ipostaza necesara pentru asta, credeti in posibilitatea de a obtine ceea ce cereti si voiti sa obtineti ca si cum sunteti indreptatiti sa primiti. Astfel, puteti fi absolut siguri ca, daca asta nu dauneaza cu nimic consideratiei si interesului semenilor, veti obtine, daca nu tot ce ati cerut, cel putin ceva proportional cu sinceritatea cererii voastre...

... zboare spre mai multe subiecte, cu atat consumam mai multa energie. Trebuie, asadar, sa ne moderam activitatea gandirii si s-o concentram mereu asupra actiunii momentului.

    Daca vrem sa facem doua lucruri in acelasi timp, ele vor fi intotdeauna prost facute, consumand mai multa forta decat ne-ar trebui ca sa le facem bine unul dupa altul. Un muncitor care nu este interesat de munca lui, care asculta ciripitul pasarelelor si incearca sa le vada sau se uita la ceas, face putina treaba buna si oboseste asteptand ora mesei care nu vine destul de repede. Este un om nefericit care nu are parte nici de bucuria si nici de satisfactia pe care ti-o dau munca indeplinita. Bucatareasa care, de la fereastra, ii priveste pe trecatori si se intereseaza de ce se intampla pe strada uita de friptura, care curand se arde.

    Voi dezvolta mai departe aceasta problema importanta, dar, inainte de a ajunge acolo, straduiti-va sa va ganditi la ceea ce faceti, veti fi astfel pe calea ce duce la stapanirea de sine.

    IUBITI-VA APROAPELE. Stim ca gandurile furnizeaza rezultate bine definite, chiar in afara directiei pe care o imprima actiunilor noastre. Deoarece actiunile de aceeasi natura se atrag si cele de natura opusa se resping, intelegem, fara alta demonstratie, ca gandurile de iubire si de bunatate atrag altele asemanatoare, care revin mai puternice si mai potrivite sa ne serveasca propriile interese. In unul dintre capitolele urmatoare, ma ocup mai pe larg de aceasta problema importanta, asupra careia va atrag intreaga atentie.

    Pana atunci, incercati sa indepartati de voi orice gand de rautate, de ura si de razbunare, gandindu-va doar sa le fiti placuti celorlalti, sa-i iubiti si sa-i ajutati in masura posibilitatilor. Va vor intoarce toate acestea insutit. Stiu foarte bine ca multora dintre noi le este foarte greu sa-i iubeasca pe cei care ii urasc si sa le faca bine celor care le fac rau, dar va trebui sa va straduiti din toate puterile. Este mai ales cel mai bun mijloc de a-i face mai buni fata de voi. Dupa ce veti reusi sa raspundeti la rau cu bine si sa-i iubiti pe cei care va detesta, veti fi dobandit partea cea mai importanta a „stapa¬nirii de sine" si veti incepe sa fiti puternici.

    GESTUL SI ATITUDINEA. Gesturile pe care le folosim si atitudinea pe care o avem joaca un rol important fata de ceilalti si fata de noi insine. Un actor care interpreteaza un personaj celebru isi inchipuie ca este chiar acel personaj; ii adopta felul de a fi, gesturile, atitudinea si, imitandul, se apropie de el.

    Cand necajim un caine cu gesturi de atac, animalului ii face la inceput placere acest joc, aparandu-se si atacand, dar, dupa un timp, ajungand sa creada ca lupta e reala, isi arata coltii si ne ameninta ca va musca daca vom continua. Copiii, batranii, idiotii si toti cei care sunt slabiti fizic si psihic se comporta in acelasi fel.

    Se stie ca omul care este melancolic, visator, slabit sau bolnav merge cu un pas greu si clatinat, cu capul in jos, ca si cum ar vrea sa-si ascunda fata intristata. Cel care e robust, vesel si multumit de sine merge insa degajat, cu capul sus si are gesturi gratioase. Primul starneste mila, al doilea, invidie.


... ceea ce este in stare sa sa ofere, ma voi inspira cand de la unii, cand de la ceilalti.

    Am spus ca sugestia practicata in somnul hipnotic patrunde in subconstient si ca sugestia practicata in stare de veghe se incorporeaza in constiinta obisnuita, mai elevata. Autosugestia simpla apartine si ea constiintei obisnuite, dar, cand este practicata des, cu o mare dorinta si o vointa blanda, insa de neclintit, se ridica pana la supraconstient si devine atunci o insusire superioara a sufletului, care e capabila sa produca toate rezultatele ravnite.

    Ridicata la acest grad, autosugestia poate foarte usor sa invinga teama si timiditatea, sa genereze siguranta si incredere in sine, sa sporeasca rezistenta, sa dezvolte memoria, sa dea curaj si energie. Ea este cea mai puternica modalitate pe care o putem folosi pentru construirea caracterului si evolutia fiintei psihice, pentru renuntarea la obiceiurile proaste si dobandirea altora bune, pentru a invinge pasiunile precum obiceiul fumatului, betia, morf inomania si alte manii de acelasi fel, pentru vindecarea de melancolie, de idei fixe, de obsesie, de subjugare si de toate maladiile incurabile. Subjugarea, obsesia, ideile fixe si melancolia vor disparea cu usurinta daca bolnavul poate sa admita ca gandurile sale, concentrate permanent asupra propriilor suferinte, au determinat treptat cumplita maladie in fata careia medicina oficiala este intotdeauna neputincioasa. Si aceste diverse rezultate sunt obtinute cu atat mai usor cu cat detinem mai complet stapanirea de sine.

    Pentru afectiunile trecatoare si simplele dureri, cateva autosugestii sunt de ajuns, dar, cand este vorba de maladii incurabile si de diferite cazuri pe care le-am enumerat, este indispensabil ca ele sa fie facute aproape constant zi si noapte, sau cel putin sa fie repetate foarte des si sa ocupe cel mai mare loc in constiinta. In orice caz, putem avea dinainte certitudinea ca vom obtine intotdeauna rezultate proportionale cu totalitatea gandurilor, dorintei, increderii si buna¬vointei pe care le-am investit in asta.

    PRACTICA DIRECTA. Pentru a practica autosugestia cu certitudinea unui succes rapid, trebuie actionat metodic, intai, este necesar sa ne destindem nervii si sa ne relaxam muschii; apoi, sa ne concentram gandurile asupra avantajelor pe care le ofera calitatile pe care vrem sa le dobandim si sa ne inchipuim ca posedam deja acele calitati.
 
   Nu trebuie sa transformam sarcina aceasta intr-o lupta, care face insuccesul neplacut intotdeauna, nu trebuie sa ne contractam muschii, nici sa strangem din dinti, nici sa luam un aer amenintator, ci sa ne convingem cu calm, de cele mai multe ori in gand sau pe soptite, sa nu apelam la vointa decat pentru a ne mentine atentia.
Dupa ce am optat pentru o pozitie confortabila, fie asezati, fie culcati, este necesara un fel de relaxare pentru ca functia pasiva sa poata prelua conducerea asupra organismului. Amintindu-ne teoria dinainte, intelegem ca vointa ar putea fi aici mai mult daunatoare decat utila, deoarece este o functie a mentalului si acesta nu are nicio legatura cu sugestiile care sunt primite si executate de astral.

    Apoi, trebuie sa inlocuim in minte cuvintele cu lucrurile pe care le reprezinta. Cu alte cuvinte, sa ne materializam...




... intristat, este vorba de o stare sufleteasca opusa pe care trebuie s-o adopte prin rationament, oferindu-si argumente in stare sa-l ajute. intai, toata lumea stie ca deznadejdea nu face decat sa ne descumpaneasca si mai mult si sa favorizeze dezvoltarea raului, fara sa fie utila nici macar o clipa. Trebuie, asadar - si nu e deloc greu pentru cei care au putina judecata si sunt in stare sa faca un efort -, sa punem in locul ideii de boala ideea de vindecare. In loc sa ne vedem per¬manent bolnavi, tristi, melancolici, sa ne trecem tot timpul in revista suferintele fizice sau psihice, analizandu-le si exagerandu-le, trebuie sa ne vedem vindecati, robusti, bine echilibrati, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, si sa contam dinainte pe beneficiul muncii pe care o vom putea face in acea perioada, pe satisfactia pe care o vom avea si pe fericirea care va rezulta de aici pentru noi si ai nostri. Sa nu ne plangem niciodata, sa speram intotdeauna.

    Sa ne amintim aici ca gandurile ne-au facut ceea ce suntem azi si ne pregatesc sa fim ceea ce vom fi maine. Pentru orientarea gandurilor, se pot folosi diferite modalitati. Sa vedem care ar fi principalele.

    Stim ca orice actiune psihica ia o forma ca sa se manifeste fizic. Invers, orice actiune fizica tinde sa produca o stare psihica absolut concordanta. Astfel, in cazul furiei, ca manifestare psihica, fruntea se incrunta, privirea devine fixa si amenintatoare, maxilarele se strang convulsiv si pumnii se ridica sa loveasca. Ne infuriem fizic singuri, daca asa vrem, strangand maxilarele, incruntand fruntea, privind fix cu un aer amenintator si ridicand pumnii stransi ca sa lovim. Am citat si alte exemple cand am vorbit despre autosugestie.

    Fara sa incercam sa scapam direct de ea, o idee obsedanta dispare ca prin farmec sub actiunea respiratiei profunde practicate doar cateva clipe.

    De cateva ori pe zi, mai ales seara, in pat, inainte sa adormiti, si in cursul noptii, in momentele de insomnie, izolati-va ca sa nu va ganditi la nimic, destindeti-va muschii si, in aceasta stare de calm aparent, vorbiti-le propriilor celule, organelor si intregului organism ca sa le linistiti sau sa le incitati, dupa nevoie, si veti simti cu uimire ca va dau ascultare si se incita sau se calmeaza dupa cum va e dorinta. Pentru aceasta, vorbiti-le asa cum i-ati vorbi unei persoane familiare care s-ar afla in fata voastra. Doriti sa vindecati acea persoana sau acele organe si, sub actiunea gandului vostru, se produce un fel de indicatie care actioneaza imediat asupra lor si cu mai multa eficienta decat ar face-o cel mai abil magnetizator.

    Vorbitul cu organele si cu cauza bolii nu este ceva nou. Atkinson il recomanda, Cahagnet face aluzie la el si Iisus il folosea constant. Ca sa redea auzul si vorbirea unui surdo-mut, punandu-i din saliva lui pe limba si degetele sale in urechile bolnavului, a rostit o vorba care inseamna: Deschideti-va! „Indata i sau deschis urechile, i sa dezlegat limba si a vorbit deslusit" fMarcu 7, 31-37). Un copil posedat avea crize violente, „... Dar Iisus i-a vorbit amenintator duhului necurat (cauza bolii), la vindecat pe copil si la dat inapoi tatalui sau" (Luca 9, 38-42).

    In Evul Mediu, exorcistii procedau la fel ca Iisus.

    Asadar, cand sunteti obositi, indispusi, vorbiti-i corpului vostru fizic cu blandete si persuasiune, considerandu-l...

Nr. de pagini: 372
Anul aparitiei: 2018

OPINIA CITITORILOR