Maestrul din Petersburg - Coetzee, J. M.. Roman castigator al "Irish Times" International Fiction Priye in 1995. J. M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel (2003) pentru literatura, si Fiodor Dostoievski, unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii. Ce au in comun? Un roman, "Maestrul din Petersburg", scris de primul despre viata celui de-al doilea. Dostoievski, cel pe care il cunoastem filtrat printr-o sensibilitate contemporana, este aparent un antierou: un barbat intre doua varste, care si-a pierdut credintele tineretii si se indreapta cu pasi repezi spre ruina trupeasca si spirituala. Tocmai acest barbat isi asuma insa elucidarea unui mister cumplit, pe o veche schema a datoriei si paricidului simbolic: moartea fiului sau vitreg, Pavel. Intr-o Rusie violenta si opresiva, aflata in pragul revolutiei, Dostoievski gaseste printre hartiile fiului sau o lista neagra, ceea ce confirma asocierea lui Pavel cu gruparea anarhista Razbunarea Poporului, condusa de oportunistul Nechaev, chiar posibilul ucigas. Un "bildungsroman" care se deruleaza in sens invers, "Maestrul din Petersburg" urmareste traseul psihologic al scriitorului care, pe fondul unei stranii si contorsionate povesti de dragoste tarzii, isi descopera fiul preyent prin absenta. Revelatia din final, cand Dostoievski se vede reflectat in ochii fiului sau prin intermediul unor scurte povestiri ale acestuia pe tema paricidului, pune coroana de spini pe fruntea unei civilizatii aflate in pragul descompunerii. Romanul lui Coetzee lanseaza intrebari despre constiinta, luciditate si suferinta intr-un stil nuantat, deloc emfatic, chiar daca sunt filtrate prin mai multe secole literare, fiecare cu raspunsurile lui. "In «Maestrul din Petersburg», temele dostoievskiene – nebunia, moartea, paricidul – sunt filtrate extrem de inspirat prin sensibilitatea contemporana si ideile filozofice ale unui foarte important scriitor al secolului XXI, J. M. Coetzee." (Kirkus Reviews) "Un studiu extraordinar al misterelor intunecate ale creativitatii, durerii si relatiei dintre tati si fii, ca si al marilor teme rusesti: dragostea si moarte." (The Wall Street Journal) "O explorare provocatoare si ironica a felului in care arta se oglindeste in viata. O drama a creatiei si o anatomie a obsesiei." (Los Angeles Times)