Arhetipurile reprezinta configuratii universale primordiale care formeaza subconstientul sau inconstientul colectiv. Sunt imagini care nu se limiteaza la mostenirea culturala sau rasiala a unui individ sau grup uman. Ele sintetizeaza principii generatoare care guverneaza conditia si existenta umana oriunde in timp si spatiu. Arhetipurile exprima teme, probleme, drame si asteptari comune pentru intreaga specie umana, intalnite in toate epocile si la toate popoarele. Plasandu-se dincolo de rational si constient, domeniul arhetipal se manifesta in special sub forma miturilor si povestilor, a folclorului in general. Desi ne apar ca naratiuni fantastice, miturile descriu situatii existentiale caracterizate printr-o mare incarcatura si intensitate nu doar emotionala, ci si morala sau intelectuala. In intamplarile relatate si in personaje pot fi recunoscute cu usurinta situatii de viata si oameni reali. Un vechi si intelept proverb rusesc zice ca „ … basmul este o minciuna, dar care contine o aluzie spre invatatura de minte a tinerilor“. Miturile, ca sinteze arhetipale complexe, sunt „invataturi despre viata“, in care dramele existentei sunt purificate de detalii si prezentate intr-o forma absolutizata si abstractizata. La fel procedeaza si matematica atunci cand dezleaga misterele naturii cu ajutorul numerelor. Numerele nu sunt simple cantitati, ci releva, pentru cei care stiu sa le desluseasca limbajul, proportii si armonii ascunse. Miturile nu opereaza cu numere, ci cu arhetipuri – echivalentul psihologic al numerelor.
Cu toate ca nu pot fi identificate temporal si spatial cu precizie, asa cum este cazul intamplarilor din realitatea materiala, elementele arhetipale nu sunt mai putin reale sub aspect ontologic. Arhetipurile nu sunt plasmuiri ale imaginatiei si fanteziei omenesti. Ele au o existenta proprie si autonoma, fiind in acelasi timp strans legate de realitatea materiala si de viata umana.
Personalitatile, comportamentele si chiar destinele oamenilor pot fi intelese si interpretate din perspectiva principiilor arhetipale. In mod sigur, evenimentele si dramele noastre cotidiene constituie puneri in scena „profane“ ale unor teme mitologice universale, eroii carora nu mai sunt zeitati sau diverse personaje dotate cu puteri supranaturale, ci oameni obisnuiti. Piesele care se joaca sunt fundamental aceleasi, insa actorii sunt altii. Avea dreptate batranul Sheakespeare – viata este o scena, iar noi suntem actorii.

OPINIA CITITORILOR