Libertatea in capcana analizeaza critic jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin raportarea ei la principiile care fundamenteaza democratiile liberale occidentale, pentru a releva raspunsurile structurale la problema inconsistentei protectiei libertatilor si la tendinta de a amputa justitia constitutionala. Ea pune sub semnul intrebarii pretinsa competenta exclusiva a Curtii Constitutionale in domeniul contenciosului constitutional, aratand care sunt atributiile instantelor ordinare in acest domeniu si oferind o metodologie a alegerii intre controlul constitutionalitatii legilor si controlul conformitatii lor cu tratatele internationale privind drepturile omului.

Lucrarea Libertatea in capcana ofera o perspectiva cu totul noua asupra limitelor invocarii interesului general pentru justificarea restrangerii exercitiului drepturilor ori libertatilor.


Dan Claudiu Danisor, profesor si rector al Universitatii din Craiova, este unul dintre cei mai cunoscuti constitutionalisti romani. Opera sa se distinge prin incursiunile frecvente in domeniile filosofiei dreptului si politologiei, datorita carora ofera perspective novatoare asupra dreptului.


Sumar
Capitolul 1. CURTEA CONSTITUTIONALA IN
CAPCANA NEFILOSOF ARII 9
Sectiunea 1. Incalcarea principiului prioritatii justului
asupra binelui 11
Sectiunea 2. Incapacitatea de a baza spatiul si decizia publice pe cetateanul desprins de grupurile primare de identificare 34
Sectiunea 3. Incapacitatea de a intelege ca democratia liberala se fondeaza pe autodeterminarea
individului S8
Sectiunea 4. Inconsistenta interpretarii egalitatii ca
egalitate de sanse 71
Sectiunea S. Nesocotirea neutralitatii statului 82
Sectiunea 6. Incapacitatea de a concepe individul ca
finalitate a oricarui sistem social... 91
Capitolul 2. ORGOLIUL JURISDICTIEI SPECIALE 102
Sectiunea 1. Definirea sumara a notiunilor cheie in atribuirea competentelor de justitie constitutionala ..... 104 Sectiunea 2. Partajul competentelor de justitie
constitutionala in raport de distingerea validitatii de conformitate 131
Sectiunea 3. Tipuri de contencios constitutional de conformitate si partajul competentelor de justitie constitutionala 172
Capitolul 3. AMPUTAREA JUSTITIEI

CONSTITUTIONALE 193
Sectiunea 1. Refuzul controlarii actelor infralegislative 19 S
Sectiunea 2. Refuzul de a afirma direct competenta de a
controla actele jurisdictiilor ordinare 198
Sectiunea 3. Refuzul controlarii constitutionalitatii unei practici 202

Libertatea in capcana. Aporii ale justitieiconstitutionale
Sectiunea 4. Problema controlului actelor iesite din vigoare 20S
Sectiunea S. Refuzul controlarii ornisiunilor legiuitorului 208
Sectiunea 6. Prevalenta sigurantei - restrangerea abuziva
a exercitiului unor drepturi ori libertati 210
Capitolul 4. SESIZAREA UNEI INSTANTE

FILOSOFIC CONFUZA 2S8
Sectiunea 1. Alegerea strategiei de contestare a normei 2S8
Sectiunea 2. Motivarea neconstitutionalitatii 264

Justitia constitutionala are o istorie indelungata in Romania.
Ea este unul dintre putinele domenii in care exista o anterioritate romaneasca fata de celelalte tari europene. Cu radacini in ultima jumatate a secolului al XIX-lea, consolidata dupa 1912, sub forma unei justitii difuze, re configurata dupa 1923, sub forma unui control concentrat in competenta instantei supreme ordinare, intrerupta de aventurile totalitare ale secolului trecut, justitia constitutionala a fost recreata in 1991 sub o forma straina de traditia constitutionala romaneasca, prin adoptarea asa-zisului model european.
Dar modelul nu a fost acceptat cu adevarat. Instantele ordinare au facut o opozitie surda noii curti constitutionale, fara insa a indrazni sa ii faca fatis concurenta, iar societatea a perceput -o rapid mai degraba ca pe un actor politic decat ca pe un garant al libertatii. Se cerea ajustarea modelului, lucru care s-a realizat mai intru prin revizuirea Constitutiei in 2003, mai apoi prin modificarea legii de organizare a Curtii, fara revizuirea cadrului constitutional. Modificarile nu au facut decat sa adanceasca tendintele anterioare.,
Dupa o istorie consistenta Si zbuciumata, astazi justitia constitutionala romaneasca risca sa devina o capcana pentru libertate, nu un garant al ei.
Cauzele acestei evolutii sunt in primul rand sistemice, neputand fi imputate decat mediat celor care au compus Curtea: optiunea pentru un model strain de cultura juridica romaneasca, zdruncinarea filosofiei liberale si incapacitatea de a inlocui marxismul cu o filozofie noua corespunzatoare mentalitatii societatii post-comuniste', care a condus inevitabil la lipsa de fundamentare filosofica a jurisprudentei Curtii Constitutionale, orgoliul acesteia de a fi singura jurisdictie care exercita functiile de
1 Vezi lucrarea mea Democratia deconstitutionalizata, Ed. Universul Juridic, Bucuresti - Universitaria, Craiova, 20138
Libertatea in capcana. Aporii ale justitieiconstitutionale
justitie constitutionala, alimentat de timiditate a instantelor ordinare de a concura la acest exercitiu, care au dus la amputarea sistemului de protectie a drepturilor si libertatilor persoanelor ...
Voi incerca in continuare sa fac o radiografie a acestei situatii paradoxale in care se afla justitia constitutionala in Romania, oferind cateva solutii posibile de eliberare a libertatii din capcana in care a fost prinsa, pornind de la premisele filosofice ale liberalismului politic (care, in conditiile unei revolutii rara ideologie novatoare, este singurul fundament filosofic disponibil pentru constructia democratiei post-totalitare) si de la istoria semnificativa a contenciosului constitutional in tara noastra.

Rezultatul se vrea practic, caci ideea centrala a lucrarii este sa ofere instantelor ordinare motivarea si scruta cadrului interventiei lor decisive in exercitarea atributiilor de justitie constitutionala in vederea protectiei mai adecvate a libertatii.
Capitolul 1
CURTEA CONSTITUTIONALA IN CAPCANA

NEFILOSOF ARII
Judecatorii nu trebuie sa fie filosofi. Si, evident, nu sunt. Dar orice judecata implica o filosofie. Si este tragic pentru justitiabil cand judecatorul lipseste judecata de filosofia ei. Cum nu exista rationament juridic neutru din punct de vedere filosofic, lipsa fundamentarii filosofice a judecatii echivaleaza cu alegerea arbitrara a fmalitatii hotararii. Cand instanta este obligata sa judece legile, nu comportamentele, atunci este obligata sa filosofeze. Daca guvernantii nu pot fi filosofi, asa cum ar fi vrut discipolii lui Platon, cenzorii lor trebuie sa isi fundamenteze filosofic judecata asupra actelor guvernamantului, daca vor sa protejeze persoanele printr-o conciliere fericita a autoritatii cu libertatea. Piatra de incercare a jurisprudentei unei instante constitutionale este astfel filosofia incadrarii juridice si deci a limitarii posibilitatii deschise guvernantilor de a refuza sau restrange exercitiul drepturilor sau libertatilor guvernatilor.
In Romania, p;abusirea unui stat bazat pe doctrina marxista si tentativa de instaurare a unui stat liberal obliga instanta constitutionala sa isi construiasca o filosofie a raporturilor dintre autoritate si libertate (si deci a limitarii posibilitatii restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati), care sa fie liberala. Situatia este complicata de criza liberalismului occidental si de lipsa de asimilare in cultura romaneasca a unei alternative nernarxiste la filosofia liberala 1. Or, este greu de detectat o astfel de filosofie la astfel de alternativa se vrea comunitarismul: vezi Charles TA YLOR, Alasdaire MACINTYRE, Michael SANDEL, Michael W ALZER, Charles LARMORE etc. Pentru o analiza a opozitiei liberalism/ comunitarism, vezi, de exemplu, Libcraux et communautariens, textes reunis et presentes par Andre BERTEN, Pablo DA SILVElRA, Herve POURTOIS, PUF, Paris, 1997 si Libertatea in capcana. Aporii ale justitieiconstitutionale
baza jurisprudentei Curtii Constitutionale a Romaniei. Instanta constitutionala este filosofic confuza, iar efectele acestei confuzii asupra protectiei drepturilor si libertatilor persoanelor se pot dovedi dezastruoase.
Liberalismul are cateva idei structurante: (1) prioritatea justului asupra binelui, (2) bazarea spatiului si deciziei publice pe cetateanul desprins de grupurile primare de identificare si care se (3) auto determina, autoconstruindu-se, (4) egalitatea de sanse, (5) neutralitatea statului si (6) postularea individului ca finalitate a oricarui sistem social, care se transpune in principiul prioritatii libertatii. Voi incerca in cele ce urmeaza sa arat in ce masura Curtea Constitutionala respecta aceste principii.
Francois Huguenin, Rcsistcr au Iibcralismc. Les penseurs de la communautc; CNRS Editions, 2009.
2 Asupra sensului acestui concept vezi Dan Claudiu DANISOR, Drept constitutional .. , p. 291-333.
Capitolul. Curtea Constitutionala in capcana nefilosofarii
11
Sectiunea 1

Incalcarea principiului prioritarii justului asupra binelui
In statul liberal coexista mai multe conceptii asupra societatii bune, iar mecanismele justitiei, care le fac coexistenta posibila, sunt prioritare fata de oricare dintre ele 1. In ceea ce priveste posibilitatea restrangerii exercitiului unor drepturi sau libertati, aceasta prima idee de baza a liberalismului se transpune intr-un principiu care a fost magistral formulat de John Rawls: ,,0 libertate de baza2 nu poate fi limitata sau refuzata decat pentru a proteja una sau mai multe alte libertati de baza si niciodata [ ... ] in numele binelui public sau al valorilor perfectioniste. Aceasta inseamna ca daca instanta noastra constitutionala vrea sa fie garantul unei constitutii liberale, atunci trebuie sa vegheze ca statul sa nu restranga exercitiul unei libertati sau unui drept pentru cauzele ce privesc binele public, prevazute in art. S3 alin. (1) din Constitutie, decat daca prin aceasta se asigura o protectie proportionala a unei alte libertati sau a unui alt drept expres determinate.
Curtea Constitutionala incepuse bine in acest domeniu.
Astfel, in Decizia nr. 139/19944 ea afirma ca limitarea dreptului la libera circulatie prin instituirea unei taxe de trecere a frontierei"presupune ca legiuitorul sa stabileasca in folosul caror drepturi anume a fost instituita taxa. Determinarea acestor drepturi nu poate fi, insa, generica ( ... ), ci in mod concret".
Din nefericire, aceasta jurisprudenta promitatoare a fost abandonata din mai multe puncte de vedere. Astfel, Curtea admite
1 Ideea antica sustinuta de Aristotel, preluata si dezvoltata apoi de liberalismul clasic, mai ales de Kant, este fructificata in a doua jumatate a secolului trecut de John RAWLS (A Theory ofjustice, 1971; The Priority of Right and Ideas of Good, 1988; Politica! Liberalism, 1993; justice as Faimess:
A Restatement, 2001) starnind o reactie consistenta din partea comunitaristilor, multiculturalistilor, libertarienilor si chiar a unor liberali.
2"Fundamentala" in sensul Constitutiei Romaniei.
3 John RA WLS, Libcralisme politique, PUF, Quadrige, Paris, 2007, p. 351. 4 M. Of. nr. 4 din 12 ianuarie 1995.
12
Libertatea in capcana. Aporii ale justitieiconstitutionale
restrangerea unei libertati de baza atat in numele unui interes general, cum ar fi securitatea nationala, fara a mai verifica indeplinirea conditiei impuse in jurisprudenta anterioara, cat si in numele moralei publice, adica a unei"valori perfectioniste". Pe de alta parte, instanta speciala nu intelege necesitatea proceduralizarii conceptelor si analizei pentru garantarea prioritatii justului asupra binelui, pare infricosata de pluralism, atat de cel ideologic cat si de cel structural, cel putin in materia partidelor politice, dovedind o adevarata nostalgie a ideologiei unice si gliseaza interpretarea statului de drept social si a solidaritatii catre doctrina socialista, chiar cvasi-comunista. In  fine, prioriatea acordata binelui asupra justului se transpune in jurisprudenta Curtii Constitutionale in transformarea separatiei puterilor din procedura de guvernare in dogma substantiala a organizarii statului.
1. Restrangerea unei libertati de baza in numele binelui public
Confruntata cu criza economica mondiala, jurisprudenta promitatoare a Curtii Constitutionale, invocata mai sus, a sucombat. Astfel, de exemplu, in deciziile pronuntate in privinta Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si Legii privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetarS, instanta constitutionala admite ca prin lege poate fi restrans exercitiul unor drepturi sau libertati pentru apararea securitatii nationale, fara a mai impune legiuitorului determinarea concreta a drepturilor sau libertatilor fundamentale astfel garantate.
Procedand astfel, Curtea Constitutionala lasa guvernantilor posibilitatea nelimitata de a invoca binele comun contra libertatilor individuale. Ea incalca astfel primul principiu structurant al statului
5 Decizia nr. 871/2010, nr. 872/2010, nr. 873/2010 si nr. 874 din 2010, publicate in M. Of. nr. 433 din 28 iunie 2010.
6 Vezi mai ales Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicata in M. Of. nr. 433 din 28 iunie 2010.


Data aparitiei: Ianuarie 2014
Format: 13x20
Pagini: 290

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review