Accidentele vasculare (AVC) ocupa, in prezent, locul a 2-lea in mortalitatea generala dupa boala coronara, in Romania si tarile europne; de asemenea reprezinta a 3-a cauza de dizabilitate si handicap.

Dimensiunile medicale pentru sanatatea publica a acestui tip de patologie neurologica si cardiovasculara a fost relevata de studiile epidemiologice initiate si continuate de peste 30 de ani. In prezent bolile cerebrovasculare sunt subiecte majore de cercetari pentru diverse specialitati, societati medicale profesionale, institutii academice si autoritati publice.

Multiple specialiati medicale - neurologia, cardiologia, patologia, radiologia si imagistica, neuroradiologia interventionala, au ca teme comune de cercetare si practica, AVC acute.

 
Dintre subtipurile de AVC acut, AVC cardioembolic ocupa un loc special in neurologie si cardiologie, datorita frecventei sale ridicate si in continua crestere, posibilitatilor din ce in ce mai perfectionate de diagnostic precoce, de preventie si terapie farmacologica si interventionalii.

Nu in ultimul rand trebuie subliniat ca AVC cardioembolice determina o mortalitate mai mare si invaliditati sechelare de severitate mai mare la supravietuitori, comparativ cu AVC de alte cauze.

Sursele de AVC cardio-embolic sunt multiple, fiind mai bine diagnosticate si controlate astazi, datorita posibilitatilor de explorare ecocardiografica si prin metode imagistice.

Fibrilatia atriala nonvalvulara si valvulara reprezinta cea mai frecventa sursa de cardioembolism si este responsabila de minim 20-25% din totalitatea AVC ischemice acute.

Progresele in identificarea FA clinice si subclinice (silentioase) prin metode de monitorizare de lunga durata, au adus date care asaza diagnosticul, preventia si tratamentul FA, ca tinta comuna pentru cardiologi si neurologi.


Problemele AVC cardioembolic sunt, in cea mai mare parte, comune cu cele ale AVC ischemic acut cu alte etiologii. Studiul mai amplu al AVC cardioembolic nu poate fi astfel separat din punct de vedere al patologiei, diagnosticului si terapiei, de AVC aterotrombotic; cele 2 conditii determind majoritatea sindroamelor de ischemie cerebrala acuta si adesea sunt greu de diferentiat sub aspect diagnostic.


Volumul actual, intitulat "Accidentul vascular cerebral cardioembolic. Corelatii neurocardiologice", isi propune sa prezinte un subiect de convergenta majora in neurocardiologie. Monografia are o structura clasica si didactica si prezinta informatiile stiintifice actual disponibile si experienta autorilor in problematica AVC cardioembolic.

Cele 14 capitole ale volumului, unele poate de mai mari dimensiuni, acopera domeniile principale ale patologiei cerebra Ie cardioembolice si ale AVC ischemic acut. Sunt astfel mai amplu prezentate: sursele majore si minore de cardioembolie; locul FA si relatia acesteia cu AVC ischemic acut; explorarile moderne in diagnosticul AVC cardioembolic, cu sublinierea locului imagisticii cerebrale si al ecocardiografiei; FA si tulburarile neurocognitive; problemele preventiei si tratamentului modern al AVC acut, cu referire speciala la terapia de reperfuzie vasculara (farmacologica si interventionala).
 
In ansamblul volumului este subliniat rolul si locul unitatilor de AVC acute din spital si al unitatilor mobile de AVC in diagnosticul precoce si tratamentul maxim eficient, medical si interventional. Bogatia informatiilor din literatura si importanta capitolelor din structura volumului, au condus inevitabil la unele repetari si suprapuneri de analize, inclusiv de bibliografie.
 
Capitolul mare al AVC cardioembolic reprezinta, insa numai una dintre problemele importante de interrelatie intre neurologie sI cardiologie. Neurocardiologia este in prezent o subspecialitae bine conturata, ca si neuroradiologia si imagistica, domenii de noi cercetrari clinice, neurofiziologice si morfologice. Colaborarea intre neurologie si cardiologie este si va fi benefica pentru ambele specialitati.

Nr. de pagini: 400
Anul aparitiei: 2016