HABENT SUA FATA LIBELLI

In sens larg, constructia apoftegmatica din titlu. de perena valabilitate. a carturarului latin Terentianus, zis Maurus, se potriveste manusa soartei celor doua romane ale lui Caius MihaiJa (1932-1981), medicul-scriitor si filosof.

Primul, Jurnal la Morile de Vant. a vazut lumina tiparului in 1972 la Editura"Eminescu". Este cel dintai pe care am dorit, cu acordul si sprijinul dnelor Carmen Bojenescu si Rodica Amel, surorile scriitorului, sa il reeditam acum in varianta completa si definitiva, adica adaugandu-i paragrafele eliminate de cenzura vremii.

Jurnalul a fost - dupa celebrele Insemnari ale doctorului George Ulieru, Din carnetul unui medic de plasa, publicate Intai In Revista Fundatiilor Regale (1946), apoi in volum (1948). - romanul autobiografic care a avut sansa sa beneficieze de inselatorul dezghet cultural de la sfarsitul anilor '60. Amintesc ca in noiembrie 1971 fusesera adoptate, sub forma unui document oficial, asa-numitele Teze din iulie-, o .rninirevoluti- culturala" de inspiratie maoista si nord-coreeana. o Intoarcere - in anii urmatori si pana la caderea regimului ceausist - la un voalat"neostalinism" in cultura si arte, cu promovarea unei"cenzuri interne" In activitatea editurilor, o limitare, In consecinta, a dreptului la libera exprimare a scriitorilor. Pe scurt: instaurarea COntrolului deplin al partidului comunist asupra societatii. In Contextul inca incert al aplicarii masurilor decurgand din"faimoasele Teze", destinul scrierii a fost favorabil autorului. Astfel incat. cu o extraordinara libertate de cuget. cu un acut spirit de observatie si capacitate de analiza, in deplina sinceritate si fara a fi constrans sa accepte prea multe modificari ale textului originar. Caius Mihaila a putut dezvalui In roman metehnele sistemului medical. si nu numai, Indeosebi a organizarii sanitare din mediul rural, In speta, dintr-o circumscriptie sanitara uitata parca de lume, izolata. greu accesibila, mai ales iarna. cu inghet si viscole, in Delta Dunarii. In comuna .. c. A. Rosetti" din grindul Letea. unde din proprie vointa, cere, la un moment dat, sa fie numit ca medic. A dorit sa afle de ce locuitorii din acest teritoriu -lipoveni rusi, ucraineni, romani - nu se pot bucura de dreptul legitim la ingrijiri si de ce personalul medico-sanitar repartizat aici are decat o singura dorinta. aceea de a-I parasi cat mai repede cu putinta. Aceste racile. constata medicul-scriitor, tin de autoritati: indiferenta fata de sanatatea comunitatilor sarace si indepartate de centrul administrativ si politic, neasigurare a conditiilor de lucru si de trai pentru personalul medico-sanitar. Dar si de populatie - analfabetism. obscurantism, prejudecati. insuficienta unei culturi sanitare, subnutritie. alcoolism ... Cartea. care nu este propriu-zis un jurnal, ci o lucrare de beletristica. a facut - am spune astazi - valuri in epoca dar, timp de mai multe decenii. nu a mai putut fi, din motivele mai inainte aratate, retiparita. Acel destin - uneori favorabil, alteori ba - despre care scria Terentianus in De litteris syllabis. pedibus et merris: jncapure pe mana cititorului (odata intrate in circulatia publica, asadar), cartile vor avea o soarta proprie".

Cel de-al doilea roman, Medicii bolnavi. aparut cu un an inaintea regretabilei si tragicei disparitii a scriitorului, pe care ne propunem, de asemenea, a-l reedita, dezvaluie o lume medicala atinsa de morbul incompetentei, urmare a barierelor in calea informarii si documentarii profesionale, lucrand in unitati sanitare insalubre. lipsita de aparatura necesara elaborarii diagnosticului complet, de medicamente. cu medici dispusi la compromisuri in fata puterii, dezabuzati, dedati - in disperare - patimei alcoolului ... Nu degeaba. autorul pune ca moto pe pagina de garda a romanului preceptul latin: Medice. cura te ipsum!

Caius Mihaila a avut indrazneala sa se adreseze in scris - memorii, scrisori - ,.Stimatului tovaras Ceausescu", aducandu-i la cunostinta cu exactitate neregulile din sistem. dar si propunand solutii. Naivitatea de a spera intr-un raspuns la demersurile sale publice se explica prin frumusetea morala a acestui medic, iar consecintele indraznelii sale au fost incriminate de familie ca aflandu-se intre cauzele imbolnavirii si, ulterior, a decesului survenit, bizar. rapid si ramas insuficient elucidat din punct de vedere anatomopatologic.

Ambele romane, dar mai ales Iurnal la Morile de Vant, se preteaza, cred, la transformarea in scenarii de film care - pe mana unui regizor inteligent din generatia tanara - ar duce astfel de productii cinematografice de succes si premii.
Dr. Mihail MIHAILIDE

' .. Cele doua lucrari beletristice nu si-au pierdut actualitatea si ar merita a fi reeditate. evident, cu acceptul familiei." (Din: Mihail Mihailide, Literatura artistica a medicilor. voI. T, literele A-M. Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009).

In ultima versiune din noiembrie 1971, publicate ca un document oficial al peR, tezele aveau titlul: Expunere cu privire la programul P_CR pentru imbunatatirea activitatii ideologice. ridicarea nivelului general al cunoasterii si educatia socialista a maselor. pentru asezarea relatiilor din societatea noastra pe baza principiilor eticii si echitatii socialiste si comuniste,


Anul aparitiei: 2013
Nr. pagini: 280 Pentru a vedea fragmente din carte dati click pe imaginea de mai jos:

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review