In viziunea demitizanta a lui Jules Michelet, imparatul francezilor– ce si-a edificat cariera pe ruinele idealurilor enuntate de revolutia de la 1789 -, ar fi fost un conducator militar megaloman, fara scrupule, un strateg care a comis si mari erori, fiind salvat de intamplare si de complicitatea destinului, un sef de stat despotic, un caracter finalmente ezitant, in stare sa faca pasul fatal de la sublim la ridicol, dupa dezastrele suferite de armatele franceze in Spania ii Rusia…

Si totusi, la sfarsitul cartii, dupa atatea cotestatari, Napoleon nu-si pierde nimic din aureola cu care timpul l-a inconjurat.

El capata, datorita temeinicului suport documentar al cartii, o binevenita complexitate, dar si o accentuare a penumbrelor de mister.

Lucrarea se traduce pentru prima data in limba romana.


Nr. de pagini: 272