Jocul didactic in invatamantul primar Lucrare stiintifica
PRP: 15,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 11,25 lei
Diferență: 3,75 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Romanescu Camelia
Editura: ROVIMED
Anul publicării: 2012
DESCRIERE
Pentru contributia deosebita pe care o aduce in instruirea si educarea copiilor, jocul constituie o componenta a invatamantului primar. In primul rand pentru ca jocul raspunde particularitatilor de varsta ale scolarilor mici si in al doilea rand pentru ca elementul distractiv pe care il contine stimuleaza interesul si curiozitatea copiilor pentru invatare.
Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului. Rolul si importanta jocului consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor. Datorita caracterului sau formativ, jocul influenteaza dezvoltarea personalitatii elevului.
Jocul este puntea ce poate uni scoala cu viata, activitatea ce-i permite copilului sa se manifeste conform naturii sale, sa treaca pe nesimtite la munca serioasa. Datorita faptului ca elevul acumuleaza sentimentele si interesele, isi structureaza operatiile si actiunile fara a resimti efortul, invatarea prin intermediul jocului se realizeaza economicos si eficient. De aceea jocul este considerat azi, in teoria pedagogica, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ), asigurand elevului largi posibilitati de activism intelectual. Jucandu-se, coopilul reuseste sa asimileze realitatile intelectuale, astfel acestea raman exterioare inteligentei copilului.
In joc, copilul transpune realitatea obiectiva, in special realitatea sociala. Evident, nu este vorba de o reproducere identica a realitatii, ci, in joc, copilul transfigureaza obiectele, fenomenele, relatiile, ceea ce presupune capacitatea de simbolizare, de abstractizare, capacitate ce nu poate forma decat prin exercitiu, in acelasi timp, procesele senzoriale.
Prin joc, copilul isi imbogateste viata afectiva si, in acelasi timp, dobandeste in mod progresiv capacitatea de a-si stapani emotiile. El invata sa reactioneze sincer, pozitiv sau negativ, fata de ceea ce este bun, frumos, moral si fata de ceea ce e rau, imoral. Copilul gaseste cea mai eficienta recompensa in insusi faptul de a se juca. Latura volitionala este intens solicitata in joc. In acest sens jocul cu reguli devine o metoda de maxima eficienta.
Eficienta jocului depinde de cele mai multe ori de felul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri.
Autor(i): Romanescu Camelia
An aparitie: 2012
Pagini: 68
Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului. Rolul si importanta jocului consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor. Datorita caracterului sau formativ, jocul influenteaza dezvoltarea personalitatii elevului.
Jocul este puntea ce poate uni scoala cu viata, activitatea ce-i permite copilului sa se manifeste conform naturii sale, sa treaca pe nesimtite la munca serioasa. Datorita faptului ca elevul acumuleaza sentimentele si interesele, isi structureaza operatiile si actiunile fara a resimti efortul, invatarea prin intermediul jocului se realizeaza economicos si eficient. De aceea jocul este considerat azi, in teoria pedagogica, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ), asigurand elevului largi posibilitati de activism intelectual. Jucandu-se, coopilul reuseste sa asimileze realitatile intelectuale, astfel acestea raman exterioare inteligentei copilului.
In joc, copilul transpune realitatea obiectiva, in special realitatea sociala. Evident, nu este vorba de o reproducere identica a realitatii, ci, in joc, copilul transfigureaza obiectele, fenomenele, relatiile, ceea ce presupune capacitatea de simbolizare, de abstractizare, capacitate ce nu poate forma decat prin exercitiu, in acelasi timp, procesele senzoriale.
Prin joc, copilul isi imbogateste viata afectiva si, in acelasi timp, dobandeste in mod progresiv capacitatea de a-si stapani emotiile. El invata sa reactioneze sincer, pozitiv sau negativ, fata de ceea ce este bun, frumos, moral si fata de ceea ce e rau, imoral. Copilul gaseste cea mai eficienta recompensa in insusi faptul de a se juca. Latura volitionala este intens solicitata in joc. In acest sens jocul cu reguli devine o metoda de maxima eficienta.
Eficienta jocului depinde de cele mai multe ori de felul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri.
Autor(i): Romanescu Camelia
An aparitie: 2012
Pagini: 68
OPINIA CITITORILOR