Istoria miscarii legionare. 1944-1968 - Ilarion Tiu
Preț: 50,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Autor: Ilarion Tiu
Editura: CETATEA DE SCAUN (S)
Anul publicării: 2013
DESCRIERE
„Istoria Miscarii legionare. 1944–1968“ descrie cum a continuat Garda de Fier sa existe ca organizatie politica dupa venirea comunistilor la putere si cum au coabitat extremistii de dreapta cu„oamenii muncii“.
In volum, autorul prezinta modalitatile prin care legionarii au reusit sa se mentina pe scena politica si publica dupa Al Doilea Razboi Mondial, respectiv cum au format un guvern de exil si o„armata nationala” la Viena dupa 23 august 1944; cum au organizat opozitia impotriva regimului comunist instalat in Romania de trupele Armatei Rosii.
Lucrarea mai studiaza gruparile legionare care au participat la rezistenta armata in munti; cum si-au schimbat americanii pozitia fata de legionari, in contextul participarii acestora la efortul comun al occidentalilor de sabotare a comunizarii Europei de Est de catre Uniunea Sovietica.
De asemenea, cartea mai analizeaza destinul adeptilor extremei drepte in inchisorile comuniste; cum au reusit sa se integreze legionarii in„societatea de tip nou” pe care au gasit-o dupa ce le-au fost amnistiate pedepsele politice, in anul 1964.
In volumul de fata– Istoria miscarii legionare 1944-1968– etapa care incheie istoria acestei miscari, cat si traiectoria ei de ansamblu timp de trei decenii (1938-1968), cercetarea se intemeiaza in proportie de cel putin 70% pe informatia inedita aflata la Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si in Arhivele Nationale Istorice Centrale... Evolutiile au fost reconstituite cu grija de autor din multiple informatii– in majoritate inedite– si reprezinta contributii notabile in cunoasterea unei teme noi in intregimea ei, intrata acum in circuitul stiintific.
Citind volumul, ai sentimentul unui lucru bine intocmit. Un sentiment care vine din faptul ca lucrarea urmeaza si aplica regulile stiute si indelung confirmate ale cercetarii istorice: de la informatia culeasa, pe cat posibil, din multiple documente, la analiza ei critica si la reconsti-tuirea intr-un tot coerent, cat mai aproape de ce va fi fost. Este un rezultat care ne confirma ca realitatea unor ani poate fi cunoscuta, incet, cu truda, dar cu intelegere si dreapta cumpanire.” )Acad. Dinu C. Giurescu)
Asa-zisul„pericol legionar“ nu era doar o tema propagandistica dupa razboi. Garda de Fier fusese in perioada interbelica o grupare importanta pe scena politica romaneasca, chiar daca nu avusese reprezentare parlamentara consistenta. In primul rand, organizatia s-a remarcat prin abilitatea de a-i atrage pe tinerii intelectuali in randurile ei, dar si prin unele episoade extremiste, cum au fost asasinatele contra prim-ministrilor Ion-Gheorghe Duca si Armand Calinescu. In perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, Miscarea legionara isi exercitase actul de guvernare alaturi de Ion Antonescu, insa colaborarea s-a incheiat violent, prin evenimen-tele din 21-23 ianuarie 1941. Dupa 23 august 1944, cercurile politice, militare si intelectuale sustineau ca Garda de Fier reprezenta un pericol pentru soliditatea colaborarii cu Aliatii, intrucat era de sorginte nazista si astepta instructiuni din Germania– organizatia fiind denumita„Coloana a V-a a lui Hitler“. Lucrarile stiintifice elaborate in baza documentelor de arhiva au infirmat teza supunerii ideologice a legionarilor fata de nazisti, precum si a finantarii de la Berlin. Mai mult, in perioada razboiului, liderii organizatiei refugiati in Germania avusesera un statut incert, fiind internati in domicilii obligatorii si in lagare...
... Teza pe care o sustinem, in urma cercetarii intreprinse, este ca Miscarea legionara a reusit sa ramana o organizatie politica si dupa 23 august 1944, desi oficial nu i-a fost reconfirmat nici un moment acest statut. Desi fostele partide politice care activasera inainte de februarie 1938 si-au putut relua activitatea, legionarii nu au beneficiat de acest drept, in baza Conventiei de Armistitiu, care interzicea activitatea organizatiilor de extrema dreapta. Totusi, neoficial, legionarii erau considerati parteneri de dialog politic atat de comunisti, cat si de celelalte partide democratice. Intrucat situatia internationala era confuza dupa 9 mai 1945, existand zvonuri privind„iminenta“ unui nou razboi mondial intre tarile democratice si cele comuniste, Miscarea legionara a ramas o organizatie in asteptare. (Ilarion Tiu)
Nr. de pagini: 288
Anul aparitiei: 2013
In volum, autorul prezinta modalitatile prin care legionarii au reusit sa se mentina pe scena politica si publica dupa Al Doilea Razboi Mondial, respectiv cum au format un guvern de exil si o„armata nationala” la Viena dupa 23 august 1944; cum au organizat opozitia impotriva regimului comunist instalat in Romania de trupele Armatei Rosii.
Lucrarea mai studiaza gruparile legionare care au participat la rezistenta armata in munti; cum si-au schimbat americanii pozitia fata de legionari, in contextul participarii acestora la efortul comun al occidentalilor de sabotare a comunizarii Europei de Est de catre Uniunea Sovietica.
De asemenea, cartea mai analizeaza destinul adeptilor extremei drepte in inchisorile comuniste; cum au reusit sa se integreze legionarii in„societatea de tip nou” pe care au gasit-o dupa ce le-au fost amnistiate pedepsele politice, in anul 1964.
In volumul de fata– Istoria miscarii legionare 1944-1968– etapa care incheie istoria acestei miscari, cat si traiectoria ei de ansamblu timp de trei decenii (1938-1968), cercetarea se intemeiaza in proportie de cel putin 70% pe informatia inedita aflata la Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si in Arhivele Nationale Istorice Centrale... Evolutiile au fost reconstituite cu grija de autor din multiple informatii– in majoritate inedite– si reprezinta contributii notabile in cunoasterea unei teme noi in intregimea ei, intrata acum in circuitul stiintific.
Citind volumul, ai sentimentul unui lucru bine intocmit. Un sentiment care vine din faptul ca lucrarea urmeaza si aplica regulile stiute si indelung confirmate ale cercetarii istorice: de la informatia culeasa, pe cat posibil, din multiple documente, la analiza ei critica si la reconsti-tuirea intr-un tot coerent, cat mai aproape de ce va fi fost. Este un rezultat care ne confirma ca realitatea unor ani poate fi cunoscuta, incet, cu truda, dar cu intelegere si dreapta cumpanire.” )Acad. Dinu C. Giurescu)
Asa-zisul„pericol legionar“ nu era doar o tema propagandistica dupa razboi. Garda de Fier fusese in perioada interbelica o grupare importanta pe scena politica romaneasca, chiar daca nu avusese reprezentare parlamentara consistenta. In primul rand, organizatia s-a remarcat prin abilitatea de a-i atrage pe tinerii intelectuali in randurile ei, dar si prin unele episoade extremiste, cum au fost asasinatele contra prim-ministrilor Ion-Gheorghe Duca si Armand Calinescu. In perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, Miscarea legionara isi exercitase actul de guvernare alaturi de Ion Antonescu, insa colaborarea s-a incheiat violent, prin evenimen-tele din 21-23 ianuarie 1941. Dupa 23 august 1944, cercurile politice, militare si intelectuale sustineau ca Garda de Fier reprezenta un pericol pentru soliditatea colaborarii cu Aliatii, intrucat era de sorginte nazista si astepta instructiuni din Germania– organizatia fiind denumita„Coloana a V-a a lui Hitler“. Lucrarile stiintifice elaborate in baza documentelor de arhiva au infirmat teza supunerii ideologice a legionarilor fata de nazisti, precum si a finantarii de la Berlin. Mai mult, in perioada razboiului, liderii organizatiei refugiati in Germania avusesera un statut incert, fiind internati in domicilii obligatorii si in lagare...
... Teza pe care o sustinem, in urma cercetarii intreprinse, este ca Miscarea legionara a reusit sa ramana o organizatie politica si dupa 23 august 1944, desi oficial nu i-a fost reconfirmat nici un moment acest statut. Desi fostele partide politice care activasera inainte de februarie 1938 si-au putut relua activitatea, legionarii nu au beneficiat de acest drept, in baza Conventiei de Armistitiu, care interzicea activitatea organizatiilor de extrema dreapta. Totusi, neoficial, legionarii erau considerati parteneri de dialog politic atat de comunisti, cat si de celelalte partide democratice. Intrucat situatia internationala era confuza dupa 9 mai 1945, existand zvonuri privind„iminenta“ unui nou razboi mondial intre tarile democratice si cele comuniste, Miscarea legionara a ramas o organizatie in asteptare. (Ilarion Tiu)
Nr. de pagini: 288
Anul aparitiei: 2013
OPINIA CITITORILOR