LUCIAN BOIA profesor - Universitatea Bucuresti

Cateva repere istorice
 
Nu se poate vorbi despre democratie si nationalism In Romania acelor ani, ignorand problema evreiasca. Reprezentau 4  din populatia tarii, nici putin, s-ar zice, dar nici foarte mult. Se asezasera insa aproape exclusiv la orase (Ia sate nu li se ingaduise sa cumpere pamant), In consecinta ponderea lor In populatia citadina se ridica la un nivel considerabil: 13, 6. Foarte numerosi erau In orasele din Basarabia: 26, 8  si din Moldova: 23, 1, In unele localitati moldovenesti evreii alcatuiau aproximativ jumatate din populatie, inclusiv la lasi. Suprareprezentare citadina, asadar. Pe deasupra, indiferent de conditia lor sociala, pentru cei mai multi deloc stralucita, stateau mai bine decat romanii etni~i In ce priveste stiinta de carte. Proportional, aveau mai multi intelectuali. Ca intelectuali, de la un sector la altul, erau subreprezentati sau suprareprezentati. Dat fiind ca, pana la Primul Razboi Mondial, prea putini dintre evrei beneficiasera de cetatenia romana, cariera le fusese Inchisa In institutiile ~tatului. Sub acest aspect lucrurile nu avansasera 'prea mult nici In anii 30, asa se face ca elevi si studenti evrei, de pilda, erau foarte multi, insa profesori evrei' se numarau pe degete. Evident, nici armata, nici magistratura, nici administratia publica nu erau mai primitoare. In aceste conditii, evreii s-au concentrat in sistemul economico-financiar si in profesiunile liberale: medici, avocati, jurnalisti. In aceste domenii erau, fara niciun dubiu, suprareprezentati. Potrivit unei statistici din ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial, din cei 8810 medici care practicau In Romania, 3147 erau evrei, adica 35, 7, peste o treime. Suprareprezentarea In unele directii era la fel de accentuata ca subreprezentarea in altele - doar ca era mai vizibila si denuntata de nationalisti ca un pericol, mai ales atunci cand intra In discutie"acapararea" economiei tarii si influenta evreilor ca formatori de opinie.

Lucrurile stateau diferit fata de pozitia altor minoritati, care nu prea se amestecasera cu romanii.

Ungurii - pentru a-i pomeni pe cei care starneau mai multa Ingrijorare - traiau Intre ei, nici prin gand nu le trecea sa se romanizeze, ramaneau unguri, pur si simplu. Erau"adversari" usor identificabili, asezati In afara perimetrului romanesc. Evreii Insa se miscau printre romani, devenisera vorbitori de limba romana, scriitorii si gazetarii lor se exprimau In romaneste si se adresau publicului romanesc, o buna parte dintre ei, ca un semn al vointei de integrare, Isi romanizasera numele. Evreii nu mai erau numai evrei, aveau dubla identitate de evrei si romani. Actiunea lor, considerau nationalistii, deghizata, insidioasa, pornind chiar din inima cetatii, se arata cu atat mai primejdioasa. Evreii nu gandea~, nu simteau, nu se comportau ca romanii: un punct de vedere larg raspandit, si nu doar printre antisemiti. A identifica o diferenta culturala si psihologica, reala sau imaginara, nu' e de altfel In mod obligatoriu un semn de ostilitate.

Anul aparitiei: 2013
Nr. pagini: 364
  Pentru a vedea fragmente din carte dati click pe imaginea de mai jos:

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review