Investigarea criminalitatii din domeniul afacerilor reprezinta un joc al inteligentei, al cunostintelor profesionale si al actualizarii tehnologice, jucatorii aflati pe pozitii contrare fiind infractorul si investigatorul. Cred ca tocmai frumusetea acestui joc, caci ce poate fi mai fermecator decat jocul mintii a doua sau mai multe persoane care se infrunta, m-a determinat sa realizez aceasta lucrare.

De asemenea, este deosebit de interesant sa vezi si sa analizezi modul in care, pe plan mondial, se creeaza institutii noi, se aduna informatii, se coaguleaza eforturi pentru combaterea unui fenomen infractional extrem de intins si de perfid, pentru ca infractionalitatea din domeniul afacerilor se caracterizeaza prin perfidie, este insidioasa, creeaza retele infractionale, de specialisti foarte bine pregatiti si devine un modus vivendi pentru faptuitori.

Un alt motiv care m-a canalizat catre aceasta tema este cel al actualitatii criminalitatii de afaceri care determina la randul sau aparitia permanenta a mijloacelor de combatere si investigare a fenomenului. Practic, criminalitatea se reinventeaza, se modernizeaza si perfectioneaza simultan cu mijloacele de combatere si investigare.



Lupta impotriva criminalitatii reprezinta un domeniu atat de vast si de complex incat, pe masura ce il studiezi, realizezi cat de greu este sa cuprinzi, intr-o singura lucrare, esentialul eforturilor de combatere, investigare si sanctionare a faptelor penale circumscrise infractionalitatii din domeniul afacerilor.
Complexitatea luptei impotriva criminalitatii economico-financiare este determinata de chiar complexitatea fenomenului infractional. In prezent, infractorii nu mai apeleaza numai la mijloacele violente de actiune, de genul violentei, intimidarii si terorismului, ci si la cele mai pacifiste metode, precum coruptia, spalarea banilor etc.
Paradoxal, criminalitatea in domeniul afacerilor are la baza deopotriva evolutia tehnologica fulminanta, in expansiune continua, si trasaturi umane vechi de cand lumea: lacomia, dorinta de putere, de faima, atasamentul de valori materiale (bani, bunuri) de lux, orgoliul etc. Infractorul din acest domeniu este, de regula, o persoana bine cotata profesional, beneficiind de o pozitie sociala de invidiat, integrat in societate, de cele mai multe ori dotat cu o inteligenta aparte, cunoscator al noilor tehnologii si al psihologiei umane.
Tehnologia avansata serveste atat infractorului pentru savarsirea infractiunilor, cat si investigatorului pentru descoperirea lor. Exista, practic, o perpetua lupta intre cunostintele investigatorului si cele ale infractorului, intre cine este mai pregatit, mai la curent, mai actualizat cu noile descoperiri tehnice.
In acest context, investigarea criminalitatii din domeniul afacerilor trebuie sa se desfasoare tinand cont de caracteristicile acestui tip de criminalitate, asa-numita criminalitate a gulerelor albe.
Pentru a fi eficient, investigatorul trebuie sa reuseasca sa se situeze peste abilitatile de care dispune persoana cercetata, sa ii cunoasca si sa ii speculeze slabiciunile, sa se afle intr-o continua evolutie profesionala, actualiza re a cunostintelor, sa participe la formari profesionale, sa cunoasca metodele de operare, sa coopereze cu personal competent din alte domenii, din alte state pentru a impartasi experiente profesionale, pentru a partaja informatii si eforturi.
Organizatiile criminale traditionale s-au perfectionat devenind universale, transnationale, supraspecializate si ultrasofisticate, partajand pietele si zonele de influenta, domeniile de actiune, utilizand toate avantajele oferite de globalizare: disparitia frontierelor interne, tehnologizarea, realizarea tranzactiilor comerciale, a platilor prin internet, in timp real, criza economica, saracia, munca la negru, slabirea puterii statului in controlarea infractionalitatii.
Conform Europol, in anul 2013, in Uniunea Europeana exista peste 3600 de organizatii criminale caracterizate prin structura de retea, cooperarea dintre ele, prezenta pe piata la nivelul economiei legale internationale, obiect de
Alina-Andreia Letia
activitate extrem de diversificat, alcatuirea lor din persoane de nationalitati diferite. Aceste grupari dispun de un nivel ridicat de expertiza, organizare, experienta si sofisticare, sustinut de o mai buna mobilitate, conectivitate si posibilitate de deplasare, ceea ce creeaza dificultati in localizarea infractorilor si sanctionarea lor, cu atat mai mult cu cat nu exista jurisdictii nationale omogene.
Aceeasi institutie europeana apreciaza ca spalarea banilor la nivel mondial atinge 2,7 % din PIB-ul global, iar costul coruptiei se ridica la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, adica 1 % din PIB-ul Uniunii Europene. Cu certitudine ca aceste cifre sunt estimative, dat fiind caracterul ascuns al infractiunilor din domeniul afacerilor, motiv pentru care se impune cooperarea tuturor institutiilor implicate in lupta impotriva criminalitatii economice (Europol, Eurojust etc.), inclusiv prin comunicarea indicatorilor, cat mai uniformi si coerenti pentru evaluarea reala a amplorii, a costurilor si a prejudiciilor sociale aferente acestui fenomen.
In opinia noastra, investigarea criminalitatii din domeniul afacerilor reprezinta un joc al inteligentei, al cunostintelor profesionale si al actualizarii tehnologice, jucatorii aflati pe pozitii contrare fiind criminalistul si infractorul.
Ceea ce face diferenta dintre cei doi este faptul ca investigatorul nu este singur in demersul sau operativ, pe cand infractorul din domeniul afacerilor este destul de izolat in activitatea sa ilicita. Atat cel care da, cat si cel care ia mita, spre exemplu, doresc sa fie cat mai putine persoane implicate, care sa cunoasca detalii despre fapta ilegala si apoi, de ce nu, sa santajeze cu informatiile pe care le detin.
Investigatorul este sprijinit de diversi specialisti, are acces la diferite baze de date, partajeaza retele informative, beneficiaza de sprijinul si expertiza autoritatilor nationale si internationale, coopereaza cu institutii specializate competente etc.
Amploarea acestui fenomen si riscurile pe care le presupune in raport cu statul de drept, cu bugetele nationale, al Uniunii Europene, scaderea increderii populatiei in forta statului, in general, au determinat natiunile sa conlucreze pentru crearea unor forme cat mai complexe si eficace de cooperare in scopul prevenirii, combaterii, investigarii si sanctionarii criminalitatii din domeniul afacerilor.
Nelinistit de criminalitatea din domeniul afacerilor, Parlamentul European formuleaza, conform rezolutiei referitoare la crima organizata, coruptie si spalarea de bani, mai multe recomandari cu privire la actiunile si initiativele care se impun a fi luate la nivelul Uniunii pentru reducerea fenomenului infractional".
Investigarea criminalitatii de afaceri. Spalarea banilor. Coruptia si frauda fiscala 111
Un rol deosebit de important in depistarea, sanctionarea, prevenirea si combaterea criminalitatii din domeniul afacerilor este atribuit de institutiile europene competente entitatilor de investigare. Astfel, s-a retinut rolul jurnalistilor de ancheta in depistarea faptelor de coruptie, de frauda etc. si necesitatea alocarii unor fonduri substantiale pentru sustinerea lor. De asemenea, trebuie crescuta eficienta instrumentelor de investigare din diverse sisteme juridice nationale, tinand seama de utilitatea existentei unui set de instrumente adecvat si specific cu care sa fie combatute infractiunile, de tehnici speciale de investigatie folosite. Adoptarea directivei privind ordinul european de ancheta penala care simplifica procesul de colectare a probelor in cazurile transfrontaliere reprezinta o necesitate, la fel ca si intensificarea colaborarii in ceea ce priveste depistarea documentelor false si a fraudei si a autentificarii documentelor sursa.
Cu siguranta ca lupta impotriva criminalitatii, in general, si a criminalitatii din domeniul afacerilor, in special, este departe de a fi finalizata, motiv pentru care demersul nostru in realizarea acestei lucrari trebuie analizat in consecinta. Subiectul de studiu este inepuizabil, iar metodele de combatere si investigare se afla in continua miscare, inovare, perfectionare.
Capitolul 1
Criminalitatea economico-financiara
Motto: Apare o noua rasa umana - homo econom ieus
Sectiunea 1. Concept si evolutie
Sectiunea 2. Globalizarea - factor [avorizant al dezvoltarii criminalitatii economico-financiare
Sectiunea 3. Societatile multinationale - subiect al criminalitatii economico-financiare
Sectiunea 4. Cadrul legislativ international care faciliteaza investigarea si sanctionarea criminalitatii economice
Sectiunea 1. Concept si evolutie
La nivel international sunt definite notiuni precum coruptia, criminalitatea transnationala organizata, dar nu exista o definitie comuna tuturor statelor data criminalitatii economice.
In practica, in conceptul de criminalitate economica sunt incluse fapte precum: infidelitatea angajatilor, furtul, inselaciunea, delapidarea, denaturarea datelor, sabotajul industrial, frauda electronica, falsul, contrafacerea, ascunderea datelor, a documentelor, distrugerea acestora, darea si luarea de mita, coruptia, spalarea banilor, evaziunea fiscala, infractiunile care privesc documentele contabile, depunerea ofertelor trucate in cadrul procedurilor de achizitii publice.
Statele au incercat sa acopere acest vid prin incheierea conventiilor bi- si multilaterale prin care s-au pus bazele cooperarii interstatale in domeniul luptei contra criminalitatii economicet.
Cu ocazia celui de-al XI-lea Congres al Natiunilor Unite care a avut loc in anul 2005 la Bangkok, Thailanda-, s-a analizat delincventa economico-financiara, retinandu-se definitia informala a acestui flagel. La nivel conceptual, asa cum am precizat anterior, nu exista o reglementare juridica a criminalitatii de afaceri.
Alina-Andreia Letia
Astfel, criminalitatea economico-financiara reprezinta toate acele forme de criminalitate nonviolenta care cauzeaza o pierdere financiara.
Acopera o gama larga de activitati ilegale precum frauda, evaziunea fiscala, spalarea banilor etc., astfel incat o definitie stricta sensu, didactica, nu poate fi formulata, cu atat mai mult cu cat evolutia mijloacelor tehnice determina aparitia unor infractiuni noi care se circumscriu definitiei generale sus-mentionate.
Autori de specialitate- definesc criminalitatea economico-financiara prin identificarea trasaturilor comune faptelor care se circumscriu acestei notiuni: (i) savarsirea lor in contextul vietii economice, de afaceri si financiare, private sau publice, (ii) prin utilizarea mijloacelor si metodelor care nu fac apel la forta sau violenta psihica - inselaciuni, falsuri, contrafaceri, coruptie, exploatarea secretelor comerciale, a datelor cu caracter personal, (iii) de catre persoane care au cunostinte in domeniul economic, comercial sau financiar, (iv) cu scopul acumularii de profit, dominarii economice, salvarii unor entitati economice aflate in situatii dificile.
In opinia noastra, criminalitatea economica reprezinta un abuz de incredere, speculand buna-credinta a participantilor la viata economica, credibilitatea si stabilitatea aparenta a circuitului financiar, comercial, bancar, al documentelor etc.
Prejudiciile cauzate de aceasta forma de infractionalitate nu sunt numai patrimoniale, ci si nepatrimoniale: scaderea increderii in forta statului de a consolida bugete, de a gestiona banii publici, de a asigura un circuit economico-financiar stabil, de a asigura respectarea principiilor precum: egalitatea in fata legii, echitatea, justetea actului comercial etc.
De asemenea, criminalitatea economica imbraca forma unei criminalitati profesionale, caracterizata prin faptul ca infractorii practica aceasta activitate care constituie sursa principala a veniturilor lor si necesita o specializare a cunostintelor, cu titlu permanent, sub forma de indeletnicire constanta.
Infractorii, urmare a specializarii lor, apartin unui mediu criminal inchis si ierarhizat-.
Infractorii, asa-numitii"gulere albe", sunt persoane care se bucura de o pozitie sociala superioara, detin functii de conducere (spre exemplu functionarii care, in considerarea functiei lor, comit in mod constant infractiuni economice pentru a-si mari veniturile), pozeaza, in societate, in persoane filantropice, fiind implicati in variate activitati in folosul comunitatii.
Investigarea criminalitatii de afaceri. Spalarea banilor. Coruptia si frauda fiscala 115
Conform unui studiu realizat de KPMG, infractorul de afaceri are urmatoarele caracteristici: barbat cu varsta intre 36 si 45 de ani, lucreaza in domeniul financiar, daca este angajat comite fraude impotriva propriului angajator, detine o pozitie de management superioara, este angajat al aceleiasi companii de peste 10 ani, savarseste faptele penale pentru a-si satisface lacomia (si nu pentru a-si atinge targetul profesional), profita de slabiciunea functionala a structurilor de control. Pentru realizarea studiului, au fost analizate peste 348 cazuri din peste 69 de tarii.
Perfectionarea criminalitatii economice a determinat convergenta acesteia catre criminalitatea organizata,"nucleul" criminalitatii organizate posedand insusirile profesionalismului criminal2.
Cu privire la transnationalizarea criminalitatii organizate si traversarea jurisdictiilor statale - favorizate de caderea regimurilor totalitare, de aparitia cyberspatiului, de mondializarea comertului" - este de retinut si de ingrijorat modul in care statele, prin guvernele lor, si, in special, prin sistemul judiciar, pot face fata acestui flagel universal, cu precadere in sensul depistarii si sanctionarii sale.
Consideram ca aceasta preocupare devine si mai actuala in contextul in care se observa tendinta cat mai multor state de a imbratisa ideea depenalizarii sanctionarii infractiunilor economice.
Legislatia trebuie adaptata vietii economice, retinandu-se ca o inasprire excesiva a sanctiunilor penale aplicabile infractiunilor economice poate produce efecte contrare celor urmarite prin aplicarea sanctiunii.
Procedurile se deruleaza greoi, dureaza mult din punct de vedere temporal si nu sunt eficiente, implicand costuri mari.
Pentru toate aceste motive, si nu numai, s-a procedat la depenalizarea sanctiunilor aplicabile in domeniul dreptului societatilor comerciale si al concurentei, domenii in care autoritatile au optat pentru aplicarea sanctiunilor administrative (amenzi) calculate, de cele mai multe ori, ca procent din cifra de afaceri.
In opinia noastra, aceste amenzi au fost repede asimilate de societati ca fiind un cost inerent al activitatii lor profitabile, iar de catre state au fost vazute ca o modalitate de a obtine fonduri suplimentare la buget.
Alina-Andreia Letia
Sectiunea 2. Globalizarea - factor favorizant al dezvoltarii criminalitatii economico-financiare
Globalizarea, definita ca un proces complex si dinamic de liberalizare, deschidere si integrare internationala a pietelor, a muncii, a bunurilor, a serviciilor, a capitalului si a tehnologiei, este un concept de sorginte economica care, mai tarziu, a dobandit si conotatii politico-ideologice si juridice.
Este un veritabil Ianus mitologic cu fatete contradictorii, pozitive (deschide o noua era de cooperare si transparenta la nivel mondial, inlatura treptat marile inechitati dintre state, natiuni si cetateni, urmareste dezvoltarea bunastarii la nivel global) si negative (duce la pierderea controlului statului asupra avutiei nationale, asupra bunurilor economice si asupra suveranitatii nationale, ofera unor grupuri elitiste, economice si politice, posibilitati nelimitate de dezvoltare: piete ieftine, resurse ieftine, dominatie economica si politica si posibilitati de castig economic extrem de vaste).
Globalizarea este gandita ca un mijloc de eficienta economica sporita, de productivitate si de crestere economica prin intermediul revolutiei tehnologice, informationale si comunicationale, dar nu este mai putin adevarat ca ea poate sa conduca si la fragmentarea economica a pietelor muncii si ca imbina elemente de dinamism si inovatie, de progres economic cu crize economice si financiare, beneficii umane cu socuri de adaptare pentru omul contemporan.
Ea nu trebuie, astfel, inteleasa ca o sursa de beneficii, ci si ca o sursa de contradictii si crize economico-financiare, culturale, morale, juridice.
Pietele si companiile gasesc un teren propice in conditiile globalizarii pentru a se extinde mult mai mult decat o fac guvernele, apeland la mijloace ilegale.
Corporatiile si institutiile financiare au adoptat cu entuziasm ideea globalizarii, transformand-o intr-un credo national, aceasta devenind astfel dintr-o doctrina alternativa a dezvoltarii o ideologie oficiala a elitei economice si politice a omeniriil.
Sectiunea 3. Societatile multinationale - subiect al criminalitatii economico-financiare
Globalizarea este determinata de corporatiile multinationale-, care deplaseaza tehnologia si capitalul catre piete favorabile lor, ceea ce are drept consecinta dezinteresul fata de un obiectiv al globali zarii, si anume fata de dezvoltarea economica echitabila a tuturor statelor lumii.


Cuprins


Argumente 9
CAPITOLUL I
CRIMINALITATEA ECONOMICa-FINANCIARA 13
Sectiunea 1. Concept si evolutie 13
Sectiunea 2. Globalizarea _ factor favorizant al dezvoltarii
criminalitatii economico-financiare 16
Sectiunea 3. Societatile multinationale - subiect al criminalitatii
economico-financiare 16
Sectiunea 4. Cadrul legislativ international care faciliteaza
investigarea si sanctionarea criminalitatii economice 21
CAPITOLUL II
DREPTUL PENAL AL AF ACERILO R 27
Sectiunea 1. Consideratii generale 27
Sectiunea 2. Evolutia dreptului penal al afacerilor 31
Sectiunea 3. Tendinta de depenalizare versus tendinta de inflatie
a sanctiunilor penale aplicabile infractiunilor de afaceri 33
Sectiunea 4. Criminalitatea economico-financiara si raportul dintre
hard law si soft law 36
CAPITOLUL III
INVESTIGAREA INFRACTIUNII DE SPALARE A BANILOR SI DE
FINANTARE A TERORISMULUI 38
Sectiunea 1. Aspecte juridice referitoare la infractiunea de spalare
a banilor 38
Subsectiunea 1.1. Definitia spalarii banilor 38
Subsectiunea 1.2. Modalitati de spalare a banilor 41
Sub sectiunea 1.3. Consideratii generale privind paradisurile fiscale
- modalitate de spalare a banilor 45
Subsectiunea 1.4. Definitia si caracteristicile paradisurilor fiscale 48
Subsectiunea 1.5. Tipuri de paradisuri fiscale 54
Sectiunea 2. Masuri de combatere a spalarii banilor 59
Sectiunea 3. Metode de investigare a spalarii banilor 81
Alina-Andreia Letia
CAPITOLUL IV
INVESTIGAREA INFRACTIUNII DE CORUPTIE IN DOMENIUL
AFACERILOR 91
Sectiunea 1. Aspecte juridice referitoare la infractiunea de coruptie 91
Subsectiunea 1.1. Consideratii generale 91
Subsectiunea 1.2. Definitia si caracteristicile faptelor de coruptie 96
Sectiunea 2. Masuri de combatere a coruptiei.. l04
Subsectiunea 2.1. Intensificarea luptei impotriva coruptiei.. l08
Subsectiunea 2.2. Intarirea sistemului public lll
Subsectiunea 2.3. Implementarea recomandarilor FATF in sectorul
public si in sectorul privat.. 112
Subsectiunea 2.4. Transparenta in sectorul bancar si financiar 113
Subsectiunea 2.5. Incurajarea cooperarii cu serviciile de
investigatii si de reprimare 116
Subsectiunea 2.6. Cooperarea internationala 117
Subsectiunea 2.7. Confiscarea bunurilor provenite din/folosite la
savarsirea faptelor de coruptie 122
Sub sectiunea 2.8. Aplicarea sanctiunii amenzii ca pedeapsa
complementara 123
Sectiunea 3. Metode de investigare a faptelor de coruptie 123
Subsectiunea 3.1. Supravegherea tehnica 127
Subsectiunea 3.2. Supravegherea fizica si filajul 129
Subsectiunea 3.3. Operatiunile"sub acoperire" 129
Subsectiunea 3.4. Informatorii 130
Subsectiunea 3.5. Testele de integritate 131
Subsectiunea 3.6. Monitorizarea tranzactiilor financiare 131
Subsectiunea 3.7. Constatarea unei infractiuni de coruptie sau a
incheierii unei conventii 133
CAPITOLUL V
INVESTIGAREA INFRACTIUNII DE FRAUDA FISCALA 135
Sectiunea 1. Aspecte juridice referitoare la infractiunea de frauda
fiscala 135
Subsectiunea 1.1. Consideratii generale 135
Subsectiunea 1.2. Definitia fraudei fiscale 137
Subsectiunea 1.3. Formele de manifestare 138
Sub sectiunea 1.4. Sanctionarea fraudei fiscale 140
Sectiunea 2. Masuri de combatere a fraudei fiscale 141
Sectiunea 3. Metode de investigare a fraudei fiscale 145
Subsectiunea 3.1. Lupta impotriva fraudei. Protectia intereselor
financiare ale Uniunii Europene 147
Investigarea criminalitatii de afaceri. Spalarea banilor. Coruptia si frauda fiscala 17
CAPITOLUL VI
PARTICULARITATI METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA
CRIMINALISTICA A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL AFACERILOR 152
Sectiunea 1. Consideratii generale 152
Sectiunea 2. Interceptarea convorbirilor si comunicarilor si
supravegherea video, audio 156
Sectiunea 3. Supravegherea conturilor bancare 171
Sectiunea 4. Flagrantul. Folosirea informatorilor 175
Sectiunea 5. Investigatiile financiare 179
Sectiunea 6. Autodenuntul. 181
Sectiunea 7. Declaratiile martorilor 181
Sectiunea 8. Perchezitia 182
Sectiunea 9. Aspecte practice 191
Sub sectiunea 9.1. Aspecte practice privind investigarea
infractiunilor de spalare a banilor 191
Sub sectiunea 9.2. Aspecte practice privind investigarea
infractiunilor de coruptie 196
Sub sectiunea 9.3. Aspecte practice privind investigarea
infractiunilor de frauda fiscala 265
CONCLUZII 302
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 305


Data aparititei:    6 Martie 2014
Nr. pagini: 320

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review