Cartea autorului H. G. Wells „Insula Doctorului Moreau" de la editura EAGLE

Insula Doctorului Moreau este un clasic al genului science-fiction si ramane una dintre cele mai cunoscute carti ale lui Wells. Romanul este prima reprezentare a motivului SF „uplift”, in care o rasa mai avansata intervine in evolutia unei specii pentru a o aduce la un nivel mai inalt de inteligenta.
Povestea a fost scrisa intr-un moment in care vivisectia era dezbatuta cu aprindere si denuntata din ce in ce mai mult, iar teoria evolutionista a lui Darwin castiga tot mai multa popularitate.

Astazi, povestea are o importanta si mai mare, avand in vedere dezbaterile contemporane despre clonare si experimentele genetice. Ca si in cazul celorlalte romane ale lui Wells, Masina timpului si Razboiul lumilor, autorul confrunta cititorii cu o extrapolare grosolana a teoriei evolutioniste. Meseria de doctor este, de asemenea, generatorul unei serii de nelinisti fundamentale cu privire la rolul stiintei si al responsabilitatii umane. In Insula doctorului Moreau, omul de stiinta nebun, un personaj arhetipal, care creeaza lucruri extreme fara niciun scrupul si fara asumarea consecintelor muncii sale, este la fel de ciudat ca si fiarele pe care le produce si manipuleaza. Romanul socheaza astazi la fel de mult ca si la prima publicare, povestea pastrandu-si forta de a trezi temerile clasice fata de metodele stiintifice „necunoscute” si consecintele lor.
Insula Doctorului Moreau

O parabola a teoriei darwiniste si o satira sociala taioasa, clasicul roman science-fiction al lui H. G. Wells, Insula Doctorului Moreau, este o explorare fascinanta a tot ceea ce inseamna a fi uman.
Plutind in deriva, Edward Prendick, singurul supravietuitor al naufragiului navei Lady Vain, este salvat de un vas care poarta o incarcatura extrem de neobisnuita – o menajerie de animale salbatice. Readus la viata de catre un barbat, pe numele sau Montgomery, care ii administreaza niste medicamente ciudate, cu gust de sange, Prendick ajunge pe o insula necartografiata din Pacific, impreuna cu salvatorul sau si cu animalele. Aici il intalneste pe stapanul lui Montgomery, sinistrul dr. Moreau, un om de stiinta stralucit, ale carui experimente notorii in vivisectie l-au determinat sa abandoneze lumea civilizata. Curand, devine clar ca acesta nu a renuntat niciodata la experimente – rezultatele fiind cu adevarat oribile.
Permanent actual si modern

„Se considera indeobste ca traducerea unei scrieri din patrimoniul universal al literaturii, odata facuta, trebuie repetata dupa cincizeci de ani (interval oarecum conventional), fiindca in atatea decenii se mai schimba limba uzuala, scuturandu-se de expresii vetuste, acceptand neologisme si expresii curente, fixandu-se mai temeinic in oralitate si intr-o modernitate care, prin contrast, face uneori formularile mai vechi sa devina suparatoare si chiar ridicole. A reveni cu traduceri noi din texte clasice constituie nu atat o chestiune de orgoliu, cat una de igiena stilistica obligatorie.
Traducerile despre care e vorba aici ies simultan dintr-o inclinatie subiectiva si preferentiala, precum si dintr-o mai obiectiva atitudine fata de destinul unei opere valoroase.[…]

H. G. Wells n-a avut parte, la noi, de traducatori superficiali si neinspirati, insa timpul nu exclude de la coroziune nici rezultatul ostenelilor acestora. Fie ca e vorba de C. Vonghizas si Mihu Dragomir, sau de C. Vonghizas si Victor Kernbach, renumitele cupluri pro-wellsiene din anii 1960, cand s-a lansat importanta editie de Opere alese de la Editura Tineretului, fie ca-l avem in vedere pe B. Bereanu, un mai vechi traducator din povestirile utopistului modern englez, inexactitati de lectura a originalului am putut vedea si in cazul traducerilor semnate de ei. Pe cat mi-a fost cu putinta, m-am straduit sa remediez asemenea situatii, ramanand cu statornicie in vecinatatea intima si reconfortanta a textului englezesc. Trebuie sa marturisesc ca, de pe pozitiile unui scriitor care isi respecta opera proprie, am avut in vedere reglajele cerute de un „acord fin” si pentru opera tradusa.”

Mircea Oprita


Anul aparitiei: 2017
Numar pagini: 181
Format: 13x20

OPINIA CITITORILOR