„M. Blecher a fixat ca pe fluturi cosmarele in slove: acul a intepat numai viermele, dar aripile cu polen continua sa bata.“ (Sasa PANA)

„Voi mai avea vreodata curajul sa ma vait de ceva? Voi mai avea nerusinarea sa am capricii, indispozitii, enervari?… El traieste in intimitate cu moartea. Nu cu o moarte abstracta, nebuloasa, cu termen lung. E moartea lui, precisa, definita, cunoscuta in detalii, ca un obiect. Ce ii da curaj sa traiasca? Ce il sustine? Nu e nici macar disperat. Nu inteleg, marturisesc ca nu inteleg.“ (Mihail SEBASTIAN)

„Inimi cicatrizate este o capodopera… o carte pe care ar trebui s-o avem mereu la-ndemana si s-o citim iar si iar.“ (Paul BAILEY)

„Bolnavul are tot timpul din lume, orele lui se dilata si intra intr-o contradictie de nerezolvat cu timpul omului sanatos, care se contracta de griji multe si marunte. Fata de colegii de generatie, atat de vitali, traind atat de intens si meditand de departe, chiar daca obsesiv, la straina moarte, Blecher este prizonierul unei lumi pe dos: pentru el moartea e intensa, familiara, apropiata si viata e straina. Blecher nu se complace in suferinta. Intreaga lui viata este o contrazicere a ideii ca boala umileste.“ (Ioana PARVULESCU)

Max Blecher este unul dintre acei rari oameni care, nu cu intentie sau cu ostentatie, ci prin chiar viata lor— uneori, ca in cazul de fata, foarte scurta—, reusesc sa ne predea o lectie nu tocmai como¬da: decenta suferintei. Iar in literatura romana este poate singurul autor care a jucat„pana la ultimele jetoane“, relatand in timp real si cu maxima luciditate, fie direct, la persoana I, fie la per-soana a III-a, o experienta a drumului catre sfarsit ce depaseste cu mult limita comuna a suportabilului si a imaginabilului.

Ilustratia copertei: desen in tus negru si rosu de M. Blecher. Coperta reproduce afisul filmului Inimi cicatrizate in regia lui Radu Jude, 2016.

Nr. de pagini: 231
Anul aparitiei: 2016