Incredere - Mircea Geoana "Cred cu tarie ca sta in puterea noastra sa ne construim viitorul pe care ni-l dorim, dar pentru asta trebuie sa fim deschisi catre binele care deja ne inconjoara. Sa ne incapatanam sa vedem ca si in Romania se poate. Se pot intampla lucruri bune. Putem avea aspiratii inalte. Aceste lucruri implica depasirea unui defetism vechi de generatii. Trebuie sa rupem cercul vicios al Mioritei si al Mesterului Manole, al zadarniciei ridicate la rang de arta. Avem nevoie mai mult ca oricand sa fim cinstiti si deschisi unii fata de altii si, mai ales, fata de noi insine. Am vrut ca acest volum sa fie un exercitiu de sinceritate, scri indu-l ca roman, ca tata, fiu, sot si pri eten, sa va povestesc despre expe rientele, oamenii si prieteniile care m-au influentat cel mai mult de-a lungul vietii. Daca am reusit sau nu, veti judeca dumneavoastra.
Andrei Postelnicu are meritul de a nu ma fi lasat sa scriu o carte poate mai politica, mai rigida si, fara indoiala, mai usor de scris. Prin dialog constant si nu intotdeauna confortabil, Andrei m-a tinut cat mai departe de postura de om politic si de functiile pe care le detin. Fara menajamente, a taiat in ceea ce eu credeam ca este carne vie, dar era, de fapt, balastul care incurca drumul catre esenta a ceea ce am vrut sa exprim. Ii multumesc.” - Mircea Geoana

" La cinci dimineata, in frig, cand mergeam in cizme de cauciuc spre santierul CET Sud din Berceni, glasul fostei mele diriginte din timpul liceului era ca sarea pe o rana deschisa. Tatal meu stia cat de mult o pretuiam pe distinsa doamna Pavnotescu, dar nu s-a lasat induplecat de pledoaria dansei. A luat, prin eliminare, lista posibilelor facultati, impreuna cu mine si cu mama. Medicina nu ma atragea. La Drept era o concurenta acerba. Dupa specializarile umaniste, spre care trageam eu, aveam foarte putine sanse sa raman in Bucuresti. Asa ca tot la Politehnica am ajuns, la Mecanica Fluidelor. Cinci ani mai tarziu, chiaun de somn, faceam naveta pe santierele patriei." - Mircea Geoana

"Cand am scris aceste pagini am incercat sa ma indepartez cat mai mult de postura de om politic, de functiile pe care le detin. Inainte de toate, am vrut sa scriu ca roman, dar si ca tata, fiu, sot si prieten. As vrea ca volumul de fata sa va ajute sa ma cunoasteti in alta maniera decat cea care s-a conturat de-a lungul vremii in pagini de ziar sau programe de televiziune." - Mircea Geoana

 

 

Nr. de pagini: 128

Anul aparitiei: 2009