Publicata in colectia Patrimonium, lucrarea dedicata memoriei dr. Barbara Deppert-Lippitz este un volum colectiv care analizeaza, in premiera, spalarea/reciclarea unui produs infractional inedit: bunurile culturale furate din siturile romanesti si traficate pe piata antichitatilor.

Lucrarea evoca rolul decisiv al expertului in autentificarea si repatrierea artefactelor disparute. Vizand recuperarea integrala a „orfanilor” tezaurelor sustrase, jurisprudenta operatiunii judiciare „Aurul Dacic”, evidentiaza instrumentele juridice, importanta specializarii, a cooperarii judiciare in sanctionarea autorilor si repatrierea bunurilor: tezaure de bratari regale, tezaure monetare de aur, table ale Lex municipalis Troesmensium etc. Comunitatea stiintifica a confirmat artefactele ca bunuri emblematice, identitare: bratarile simbolizand Draco Dacicus/Lupul Dacic, piesele Umbo de scut, monedele Koson, tablele Lex Troesmensium etc. Concluziile stiintifice prestigioase privind autenticitatea lor au contracarat o campanie media agresiva, de stiri false, orchestrata pentru a genera indoieli favorabile inculpatilor.

Jurisprudenta in materia spalarii artefactelor produs al infractiunii, a parafrazat expresia latina – „Pecunia non olet”, „Banii nu au miros” –, demonstrand ca dimpotriva, „pecunia olet”, „banii murdari au miros”, lasa urme. Produsul infractiunii – banii si artefactele „murdare” –, lasa urme utile aflarii adevarului si recuperarii bunurilor apartinand Tezaurului Istoric al Romaniei.

OPINIA CITITORILOR