ROMAN PENTRU CEI MICI SI PENTRU CEI MARI

Ce faci cand esti amarat,

suparat si mohorat,

iara gura nu-ti mai tace

si mancarea nu-ti mai place?

E un leac, vezi, pentru toate:

sa lasi lumea ta in spate,

umbland cu picior voios,

cand calare, cand pe jos,

spre Tinutul de Poveste,

ca-nainte mult mai este,

cautand azi si maine,

unde-i cea mai dulce paine.

Si te-oi intalni, mai, frate,

cu povesti nenumarate,

ce te-or invata, pe rand,

cum sa nu mai fii flamand,

sorbind dulce intelepciune

de prin basmele batrane.

Tot trudind asa, din greu,

sapand tarina mereu,

cu har de la Dumnezeu,

samanta va incolti,

iar graul va rasari

si-l vei duce in spinare,

pana la moara ce mare.

Apoi, faina curata

o vei varsa in covata,

painea o vei framanta,

la cuptor o vei baga,

dar paine nu vei manca,

ci mai dulce decat ea

dragostea o vei afla! 

OPINIA CITITORILOR