A fi o faptura noua inseamna a fi in Hristos… a trai in Hristos, a rodi in Hristos, a birui in Hristos (II Cor 5, 17; Gal 6, 15).

Identificarea totala a acelui rob al lui Hristos, cre a renuntat pentru totdeauna ala personalitatea sa, la lumea sa, la eul sau, pentru adeveni o particica din Hristos, este atat de minunata cat taina cununiei fericite cand cei doi devin unul, cu un singur nume, cu un singur scop, cu un singur destin.
El primeste deplin peste fiinta sa intreaga nu numai semnele nevazute si duhovnicesti, ci si semnele vazute ale lui Hristos.

Cat de minunata este primirea de bunavoie a mortii lui Hristos, prin care devii un inviat al Sau! Si primirea de bunavoie a robiei Lui, prin care devii un eliberat al Sau!

In Vechiul Testament, timpul cel mai lung al oricarei slujiri pe care un rob trebuia sa-l faca la un rob trebuia sa-l faca la un stapan era de sase ani. In al saptelea an el devenea liber fara nici o rascumparare.
Daca in al saptelea an robul spunea:„Imi iubesc stapanul si nu vreau sa primesc libertatea”– avea loc o ceremonie speciala.

Robul era dus la usa tribunalului si urechea lui lipita de usa ii era strapunsa cu semnul stapanului caruia i s-a predat pe viata, alegand robia lui in locul libertatii sale. De ce tocmai urechea era strapunsa? Pentru ca urechea a auzit cuvantul si ea l-a dus inimii care a ales. Si pentru ca urechea este aceea care trebuie sa auda neincetat porunca Celui pe care Il slujeste si asculta.

Dumnezeu poruncise oricarui stapan: Sa faci asa ca robului tau sa-i fie bine cu tine. Mancarea si bautura lui sa fie la fel cu a ta. Sa nu mananci tu paine din faina curata, iar el paine cu tarate… Sa nu bei tu vin vechi, iar el vin nou, sa nu dormi tu pe asternut moale, iar el, pe tare…

O, ce minunat Stapan este Hristos si ce milostiv este El cu robii Lui! Aici El doarme pe asternut tare, si noi, pe moale. El rabda, si noi profitam. El munceste, si noi odihnim.
Ferice de oricine se alipeste de Hristos. Vietuirea cu El este slava si pace. Suferinta cu El este bucurie si cantare. Munca cu El este odihna; moartea cu El, inviere… Invierea cu El, slava…

Slava vesnica Tie, Marele nostru Dumnezeu si Mantuitor, iisus Hristos, Care prin credinta in Tine ne-ai adus tutror harul de a fi socotiti neprihaniti, pentru ca din aceasta stare, umbland in lumina Ta fericita si lucrand faptele neprihanirii, sa ajungem din starea de a fi numai socotiti cu numele ai Tai, la starea de a fi ai Tai intr-adevar cu fapta.

O,Doamne si Dumnezeul nostru, dar Te rugam sa nu ne lasi cumva ca, ispititi de vrajmasul si sarpele care a amagit-o pe Evam, sa cadem iarasi la starea cea veche.
Nu ne lasa sa uitam ca noi nu mai avem nici un drum, nici inapoi, si nici la stanga ori la dreapta, pentru ca nu cumva sa ni se intunece ochii mintii si sa incepem sa zidim iarasi ceea ce am aruncat, sa intoarcem iarasi la mocirla din care ne-ai scos Tu.

Fa Doamne Iisuse, sa murim cu adevarat fata de orice pacat, spre a vietui numai in neprihanire. Sa fim pierduti pentru diavolul, ca sa fim niste aflati pe totdeauna pentru Tie. Sa fim slobozi de orice robie lumeasca, spre a-Ti fi in veci de veci robi numai Tie.

Numai Tu sa traiesti prin noi, sa lucrezi prin noi, sa iubesti prin noi, sa Te preamaresti prin noi, pentru ca si noi sa avem parte deplin de toate darurile si binefacerile Tale, Iisuse doamne, Fiule al lui Dumnezeu, Care ne-ai iubit si Tia-i dat viata pentru noi.

Amin.

Nr. de pagini : 400
Anul aparitiei : 2009

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează.

scrie un review