Stefana Dumitru atrage atentia, de mai multe ori, asupra rasturnarii radicale de perspectiva care s-a produs, in ultimele patru decenii, prin „intelegerea stiintifica si filosofica a fenomenului „metaforic, recunoscand, cu buna intuitie, anticiparea acestei rasturnari inca in filosofia culturii a lui Lucian Blaga.
Aportul mai strict de originalitate al operei in acest context si in aceasta perspectiva, vizeaza modalitatea de precizare a abordarii hermeneuticii pe care autoarea o adopta pentru investigarea rolului metaforei (in acceptia redefinita in textele literare ale lui Camil Petrescu). Stefana Dumitru nu se multumeste cu definirea generica ricoeuriana [...], ci face un pas curajos mai departe, menit sa sporeasca forta explicativa a aproximarii initiale, prin distingerea prealabila a unor functii textuale fundamentale ale acestei „strategii.
[...] Profilul analizelor, uneori exceptionale, realizate pe cele doua parcursuri textuale paralele, depaseste cu mult granitele si interesele unei simple exegeze literare (chiar daca informate hermeneutic!), impunand, fara indoiala, si valorizarea din unghiul domeniilor disciplinare mentionate (neoretorica, semiostilistica, poetica).

MIRCEA BORCILA