Descriere: "Pasionata de absolut", Simone Weil considera ca numai intalnirea nuptiala intre suflet si Dumnezeu poate primi numele de iubire explicita, directa, efectiva. Dar, ca orice iubire, si aceasta cere pregatire, asteptare, dorinta. Cere conformitatea cu cel iubit in absenta lui. Oricare ar fi traditia in care esti plasat, intalnirea directa e la fel de imprevizibila, iubirea implicita e la fel de obligatorie si se exercita asupra acelorasi obiecte: ceremoniile religioase, frumusetea lumii, aproapele. In filozofia mistica a Simonei Weil, exista o notiune centrală: atentia, o atentie capabila nu sa apuce, ci sa astepte si sa se impregneze de adevarul lucrurilor pe care se aplica. O asemenea atentie cer practica religioasa, frumusetea lumii si aproapele pentru a sesiza, in toate trei, surasul secret si tacerea celui inca absent. O asemenea atentie ar trebui pregatita, antrenata, invatata in scoala, argumenteaza Simone Weil intr-unul dintre textele ei celebre (Reflexii asupra bunei utilizari a studiilor scolare in vederea iubirii lui Dumnezeu), cuprins in volumul de fata.