O Imparatie, un Palat. Un Imparat, sapte printese. Iubire, loialitate, onoare, prietenie, bunatate, viata. Ura, razbunari, comploturi, lupte, moarte. O viata  inchinata zeilor, ritualuri, rugaciuni, temple, preotese si preoti. Sabii, soldati, capitani, generali, luptatori, calareti. Asasini, sange. Pasiune, saruturi, dragoste, tot ceea ce e ascuns si vazut. Ziduri din piatra, siguranta, padurea imbietoare, dar infricosatore, un lac plin de viata. Umbre care ascund. Torte care descopera. Dorinta, durere. Imbratisari, ingenuncheri, frunti lipite de podea, supus, niciodata invins, disperare, liniste, ne ridicam, ne inaltam. Transformare, schimbare, nu uita cine esti. Soare, Stele si Luna. Niciodata singur. Final, un alt inceput. O noua Imparateasa. Cine va fi? 

Sabiile scoase si vom invinge, caci Zeii ne au in paza!

 Fragment din cartea "Fiicele imparatului Vol.1" de Raluca Florescu:

"Imparatul a ramas singur in camera. Statea cu paharul in mana, adancit in ganduri. Ii era teama pentru flicele sale, mai ales pentru Lea. Incercase sa-I inteleaga pe Azadeh, dar erau multe semne de intrebare la el. Era un soldat puternic si loial, un capitan brav, un om muncitor, care a venit cu multe ambitii. Si a reusit. imparatul Isi facuse griji, daca avea si alte ambitii necunoscute, mai mari. Se linistise cand a vazut ca lordul nu si-a schimbat comportamentul fata de Lea dupa ce a aflat ca Ayara va fi mostenitoarea tronului si nu Lea. Si spera ca nu se va intampla asa ceva, pe viitor. Spera ca Nadar sa se fi Inselat de data asta, chiar daca mereu avusese dreptate in privinta oamenilor. Spera ca era subiectiv din cauza lui Beliar si din cauza asta judecata sa-i fie putin umbrita. Macar Ayara scapase de aceasta problema. Se vedea limpede cat de indragostit era Beliar de.ea. Dar Imparatul era ingrijorat de tem-peramentul printesei si daca o s-o ajute in conducerea imparatiei. Si pentru Cassandra Isi facea griji. Fata lui libertina, care nu tinea cont de vorbele celorlalti, dar nu in acelasi sens ca Ayara, Hind prea provocatoare si imbracandu-se cu rochii decoltate sau cu crapaturi prea inalte. Iar Marilia...Sensibila familiei. Se gandea cu groaza ce probleme vor avea si celelalte printese cand vor fi de varsta celor mari.

- Ayara, dupa masa putem vorbi?

- Sigur.

Lea se simtea putin vinovata. Trebuia spuna secretul ei.

- Beliar, ai noroc de inca o pauza.

Rasetele fetelor au fost intrerupte cand au intrat in sala. Imparatul era deja la masa fericit. In schimb, tatal lui Beliar nu prea era fericit si statea in alta parte a mesei decat de obicei. La un scaun departare de imparat statea Azadeh. Si printesele care ajunsesera deja la masa stateau putin diferit. Doua printese au fugit la cei trei si i-au tras spre masa. Scaunele din lemn erau asezate altcumva. Pe spatar, sus, pe flecare era sculptata initiala sau primele doua litere din numele al cui apartinea scaunul. In dreapta, nu mai statea Lea, ca de obicei, ci Ayara, dupa care venea scaunul lui Beliar. Scaunul Leei fusese mutat in stanga, iar langa ea era Azadeh, pe al carui scaun inca nu era sculptat nimic, si nu tatal lui Beliar care mereu statuse pe al doilea scaun. Acesta statea fata in fata cu Imparatul, la masa rotunda. Chiar daca la masa nu mai tineau cont de rang si toti erau egali, asezarea conta pentru unii dintre ei. S-au apropiat si Lea, Ayara si Beliar. Ei erau ultimii veniti". 

OPINIA CITITORILOR